SPIRU HARET

Forumul studenţilor
Last visit was: 19/12/2018 14:53 It is currently 19/12/2018 14:53
Daţi-ne like pe pagina oficială de FaceBook

Advertisement

 

All times are UTC + 2 hours

Forum rules


Citiţi regulamentul înainte de a scrie pe forum
Folosiţi Image căutarea înainte de a deschide un subiect nou



 [ 19 posts ] 
Author Message
PostPosted: 06/02/2007 01:36 
Offline
Membru
Membru
User avatar

Joined: 02/02/2007 01:29
Posts: 8
Reputation point: 0
Download
Arhiva RAR ce contine 2 fisiere cu grilele rezolvate ! BAFTA !!!!!!


Top
  
 

Advertisement

 Post subject:
PostPosted: 27/02/2007 14:04 
Offline
Membru
Membru

Joined: 15/02/2007 10:04
Posts: 3
Reputation point: 0
nu merge....nu vad nimic....este de la encode?


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: 27/02/2007 14:58 
Offline
Membru
Membru

Joined: 15/02/2007 10:04
Posts: 3
Reputation point: 0
nu merge....nu vad nimic....este de la encode?


Top
  
 
 Post subject: TRUE/FALSE
PostPosted: 01/03/2007 16:47 
Offline
Membru
Membru

Joined: 21/02/2007 09:45
Posts: 11
Location: bucuresti
Reputation point: 0
1. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe “monoproductie”

ANS: T

2. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

ANS: F

3. Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc.

ANS: T

4. Tarifele vamale simple sunt cele mai utilizate pe plan international, fiind folosite de aproape toate categoriile tarilor lumii, sunt prevazute cu mai multe coloane de taxe vamale (conventionale, preferentiale sau autonome), fiecare aplicandu-se marfurilor provenite din anumite tari.

ANS: F

5. Tarifele vamale complexe sau compuse se folosesc cu precadere de catre tarile in curs de dezvoltare, fiind prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de unde provin.

ANS: F

6. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor parghii principale:
- creditul de export;
- creditul cumparator;
- creditul furnizor
- etc.

ANS: F

7. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor sunt formate din: subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.

ANS: T

8. Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie

ANS: T

9. Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele forme:
- facilitati fiscale acordate exportatorilor;
- facilitati fiscale pentru marfurile exportate;
- drawback.

ANS: F

10. Rolul comertului invizibil se manifesta prin potentarea efectelor celorlalte fluxuri, respectiv comert cu marfuri, cooperare economica internationala in diverse domenii, relatiile financiar-valutare si prin contributia la cresterea si dezvoltarea economica a tarilor.

ANS: T

11. Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale, legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.

ANS: T

12. Comertul mondial cu marfuri comparativ cu celelalte fluxuri are o dinamica mai lenta.

ANS: T

13. Structura geografica a comertului international cu marfuri reflecta locul si ponderea tarilor dezvoltate in schimburile comerciale internationale.

ANS: F

14. Fiecare flux economic international isi are propriul sau segment al pietei mondiale si actioneaza independent de celelalte fluxuri.

ANS: F

15. Serviciile sunt cuprinse in tarifele vamale si asupra lor se aplica taxe vamale.

ANS: F

16.
Produsul turistic este o componentă a cererii turistice şi reprezintă rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre resurse (patrimoniu) şi servicii.

ANS: F

17. Posibilitatea deplasării mărfurilor din zonele unde se află în abundenţă în zonele cu deficit, tinde să creeze o inegalitate intre preţurile acestora.

ANS: F

18. Emigraţia reprezintă deplasarea populaţiei între reşedinţa (ţara de origine) şi locul de muncă (tara de primire).

ANS: T

19. Adoptarea etalonului aur-devize-dolar SUA este un principiu al sistemului monetar actual.

ANS: F

20. Resursele de finantare a dezvoltării reprezintă principalul factor de progres economic şi social.

ANS: T

21. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate către ţările în curs de dezvoltare provin din: investiţii directe; împrumuturi bancare externe; împrumuturi pe bază de emisiuni şi obligaţiuni.

ANS: T

22.
Cooperarea economică reprezintă relaţiile unilaterale dintre state sau agenţii economici din ţări diferite vizând realizarea, prin eforturi conjugate şi pe baze contractuale, a unor activităţi conexe, eşalonate în timp, în scopul obţinerii unor rezultate comune, superioare celor singulare.

ANS: F

23. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.

ANS: F

24. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe ,,monoproductie”.

ANS: F

25. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.

ANS: F
fals

26. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe ,,monoproductie”.

ANS: F
fals

27. Teoria costurilor absolute compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a produselor care au costurile de productie cele mai scazute.

ANS: T
adevarat

28. Tariful vamal se prezinta sub forma unui catalog care include nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si impozitele si accizele percepute asupra fiecarui bun de lux sau fiecarei grupe de produse considerate ca fiind deficitare pe piata tarii respective.

ANS: F
fals

29. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in comertul international.

ANS: F
fals

30. Combustibilii constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international.

ANS: F
fals

31. Totalitatea marfurilor transportate cu diferite mijloace de transport intr-o anumita perioada de timp poarta denumirea de trafic de marfuri.

ANS: T
adevarat

32. Formele migratiei internationale a fortei de munca sunt:

a. migratia nord-sud;
b. migratia est-vest.

ANS: F
fals

33. Decizia de a emigra rezulta din interactiunea a doua grupe de factori:

a. factorii de atractie;
b. factorii de impuls.

ANS: T
adevarat

34. Imigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.

ANS: T
adevarat

35. Sistemul monetar international reprezinta ordinea monetar - financiara in domeniul activitatilor de schimb international.

ANS: F
fals

36. Structura fizica a comertului reprezinta compozitia marfara , adica structura pe marfuri clasificate in clase, grupe si subgrupe de marfuri dupa destinatia produselor, dupa stadiul de prelucrare sau dupa natura de provenienta a materialelor.

ANS: T
adevarat

37. Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.

ANS: T
adevarat

38. Tarile in tranzitie trebuie sa fie principala sursa de finantare a propriei lor dezvoltari.

ANS: T
adevarat

39. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

ANS: F

40. Amploarea şi structura circuitului economic mondial contem-poran infirma teza după care dezvoltarea industrială intensă şi multila-terală a economiilor naţionale ar dăuna complementarităţii economice şi desfăşurării schimburilor economice reciproce

ANS: T

41. Diviziunea internationala a muncii este una din componentele de baza ale economiei internationale si reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export.

ANS: T

42. Nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie si potentialul economic al statelor nu influenteaza locul ocupat de acestea in domeniul diviziunii internationale.

ANS: F

43. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu bunuri materiale.

ANS: T

44. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu servicii.

ANS: F

45. Liberalizarea schimburilor economice internationale are un efect multiplicator asupra comertului international.

ANS: T

46. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

ANS: F

47. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

ANS: T

48. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international, de aceea schimburile comerciale au loc cu precadere intre tarile in curs de dezvoltare.

ANS: F

49. Reglementarile economice internationale si gradul ridicat de institutionalizare restrang libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca.

ANS: F

50. Investitiile externe directe si investitiile de portofoliu sunt fluxuri economice internationale.

ANS: T

51. Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.

ANS: T

52. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale cu caracter protectionist.

ANS: F

53. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale de raspuns sau de retorsiune.

ANS: T

54. Pentru statele mici, cu o putere economica redusa, taxele vamale nu au efecte negative si nu influenteaza negativ nivelul general de bunastare al marii mase de consumatori deoarece aceste state au o pondere nesemnificativa in cadrul comertului international.

ANS: F

55. Tarifele vamale pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

ANS: T

56. Tarifele vamale, fara exceptie nu pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

ANS: F

57. Taxele vamale autonome sau generale au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

ANS: T

58. Taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

ANS: F

59. Exista uneori situatii in care teritoriul vamal al unui stat nu coincide cu teritoriul sau national, teritoriul vamal putandu-se extinde sau restrange.

ANS: T

60. Taxele antidumping si compensatorii au o dubla natura ele fiind in acelasi timp atat bariere tarifare cat si bariere netarifare.

ANS: T

61. Comertul de stat din tarile nesocialiste si achizitiile guvernamentale pe piata publica pot fi bariere netarifare.

ANS: T

62. Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.

ANS: T

63. Deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

ANS: T

64. Deprecierea monedei nationale stimuleaza importurile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

ANS: F

65. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa conditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

ANS: F

66. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa neconditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

ANS: T

67. Controlarea politicilor comerciale nationale si rezolvarea diferendelor comerciale sunt doua dintre functiile principale ale Organizatiei Mondiale a Comertului.

ANS: T

68. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate restrange teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

ANS: T

69. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate extinde teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

ANS: F

70. Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in evolutia preturilor.

ANS: T

71. Fenomene precum seceta, inundatii, accidente de mediu pot influenta semnificativ evolutia preturilor internationale.

ANS: T

72. Riscuri cum ar fi: riscul de pret, riscul de curs valutar sau chiar riscul de neplata sunt o caracteristica a oricarei economii de piata.

ANS: T

73. Serviciile sunt “invizibile” din punct de vedere al taxelor vamale.

ANS: T

74. Serviciile internationale, nefiind activitati productive, sunt strict consumatoare de fonduri valutare.

ANS: F

75. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.

ANS: T

76. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la sporirea celorlalte fluxuri.

ANS: T

77. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la reducerea celorlalte fluxuri economice.

ANS: F

78. Brevetul de inventie, licenta, know-how-ul si marca sunt cateva din canalele transferului de tehnologii.

ANS: T

79. Transportul terestru (rutier, feroviar si prin conducte sau cablu), asigura circa 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri.

ANS: F

80. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian.

ANS: F

81. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.

ANS: F

82. Consecintele migratiei internationale se analizeaza din punct de vedere al efectelor asupra finantelor publice si din punct de vedere al efectelor externe.

ANS: T

83. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt curente migratorii.

ANS: T

84. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt forme ale migratiei internationale.

ANS: F

85. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt trei dintre tipurile circulatiei internationale a fortei de munca.

ANS: F

86. Mecanismele monetar- financiare, institutiile financiar- bancare si normele de drept si uzantele internationale sunt trei dintre functiile sistemului monetar-financiar international.

ANS: F

87. Normele de drept si uzantele internationale sunt componente ale sistemului monetar-financiar international.

ANS: T
TRUE/FALSE


Top
  
 
 Post subject: MULTIPLE CHOICE
PostPosted: 01/03/2007 16:48 
Offline
Membru
Membru

Joined: 21/02/2007 09:45
Posts: 11
Location: bucuresti
Reputation point: 0
MULTIPLE CHOICE

1. Locul ocupat de diferite state in domeniul diviziunii internationale a muncii este conditionat de:
a. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, dezvoltarea industriala, politica lor economica, relatiile economice internationale, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
b. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, situarea geografica, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
c. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, transferul de tehnologie, dezvoltarea echilibrata a sectoarelor economice, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
d. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, mecanismele economice, circuitul economic international, fluxurile comerciale internationale, ordinea internationala.


ANS: B

2. Acest tip de specializare internationala se realizeaza intre tarile care prezinta, atat o simetrie a sectoarelor economice, cat si o simetrie a ramurilor si subramurilor.
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea interramura prelucratoare
c. specializarea intraramura prelucratoare
d. specializarea organologica


ANS: B

3. Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt:
a. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
b. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul exportului ,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
c. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale, volumul exportului, mijloacele de comunicatie, gradul de participare la cooperarea economica internationala si factorii de politica economica.
d. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul exportului, gradul de participare la cooperarea economica internationala, cresterea ponderii comertului cu marfuri si factorii de politica economica.


ANS: A

4. Obiectivul principal pe termen lung urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie
a. promovarea exporturilor, infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale, cresterea rezervelor valutare.
b. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata, dezvoltarea schimburilor comerciale cu statele lumii, protejarea economiei nationale de o eventuala concurenta externa.
c. impulsionarea dezvoltarii economiei economiei nationale, a exporturilor, reglementarea importurilor.
d. promovarea exporturilor, limitarea importurilor, cresterea rezervelor valutare.


ANS: A

5. Care categorie de instrumente si masuri de politica comerciala vizeaza cu preponderenta exportul?
a. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala
b. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara
c. instrumente si masuri de natura promotionala


ANS: C

6. Cel mai vechi si raspandit tip de taxa vamala cunoscut si folosit in comertul mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective.
a. taxa vamala specifica
b. taxa vamala compusa
c. taxa vamala contractuala
d. taxa vamala ad-valorem


ANS: D

7. Cel mai des utilizat, pe plan mondial, tip de taxa vamala se practica pe perioade lungi de timp si este perceput la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, el protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale de import
d. taxe vamale de export


ANS: C

8. Acest tip de taxe vamale se percepe la un nivel ridicat si urmareste, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale contractuale
d. taxe vamale de import


ANS: A

9. Acest tip de taxe are un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe de catre state in mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale.
a. taxe vamale de retorsiune
b. taxe vamale de import
c. taxe vamale generale sau autonome
d. taxe vamale specifice


ANS: C

10. Acest tip de taxe vamale se percepe de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.
a. taxe vamale preferentiale
b. taxe vamale autonome
c. taxe vamale cu caracter protectionist
d. taxe vamale de raspuns sau de retorsiune


ANS: D

11. Prohibitiile sau interdictiile la import, temporare sau selective sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: A

12. Contingentele de import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: A

13. Limitarile voluntare sau autolimitarile la export sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: A

14. Taxele de prelevare variabila la import sunt
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: B

15. Taxele antidumping si compensatorii sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: B

16. Depozitele prealabile in valuta la import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: B

17. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse este o categorie ce face parte din:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: D

18. Achizitiile guvernamentale de pe piata publica sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: D

19. Formalitatile si documentele suplimentare cerute la import sau la export sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale


ANS: C

20. Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de astfel de manifestari si pe teritoriulu national, cu participare internationala sunt:
a. masuri de stimulare a exporturilor
b. masuri cu caracter netarifar
c. masuri antidumping
d. masuri promotionale


ANS: D

21. Care dintre clauzele de natura sa favorizeze schimburile comerciale are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniulrelatiilor comerciale.
a. clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata
b. clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata
c. clauza regimului national


ANS: B

22. Ce factori determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor actioneaza in sferele cercetarii stiintifice, productiei, consumului, transporturilor si comercializarii produselor?
a. factorii economici
b. factorii conjuncturali
c. factorii sezonieri
d. factorii sociali


ANS: A

23. Ce categorie de preturi internationale existente la anumite produse este impusa de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala?
a. preturile de licitatie
b. preturile de acord
c. preturile de monopol sau oligopol
d. preturile de tranzactie sau contractuale


ANS: C

24. Ce categorie de preturi internationale se stabileste prin negocieri directe intre exportatori si importatori?
a. preturile de licitatie
b. preturile de monopol
c. preturile de acord
d. preturile de tranzactie sau contractuale


ANS: D

25. Prima forma de manifestare a creativitatii umane care inglobeaza realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii, reprezentand un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care reprezinta o noutate, o schimbare, un progres, procedeele si tehnicile nebrevetate, consultanta de specialitate s.a.
a. propietate industriala
b. propietate intelectuala
c. inteligenta economica
d. creativitate


ANS: A

26. Ce canal al transferului de tehnologii confera titularului sau, pe o durata limitata de timp, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.
a. licenta
b. brevetul de inventie
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologie sub forma marcilor


ANS: B

27. Ce canal al transferului de tehnologii reprezinta ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate.
a. brevetul de inventie
b. licenta
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologii sub forma exporturilor complexe


ANS: C

28. In cadrul carui tip de specializare partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice ?
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea intraramura prelucratoare
c. specializarea tehnologica
d. specializarea organologica


ANS: C

29. Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Care dintre aceste teori cuprinde o corelatie in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi ?
a. teoria costurilor absolute
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
c. teoria seriilor mari de fabricatie
d. teoria costurilor comparative


ANS: C

30. Ponderea principala in circuitul economic mondial o detine:
a. comertul international cu marfuri
b. comertul invizibil
c. relatiile valutar-financiare internationale
d. cooperarea economica internationala


ANS: A

31. Un element specific etapei actuale a pietei mondiale consta in aceea ca “actorii” principali de pe piata sunt:
a. exportatorii
b. societatile transnationale
c. intermediarii
d. comerciantii


ANS: B

32. Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicarii si tehnicii de comunicatii internationale sunt:
a. tranzactiile comerciale
b. tranzactiile valutare
c. investitiile externe directe
d. investitiile de portofoliu


ANS: B

33. Tarile cu deficite comerciale constante sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia
b. Franta, Japonia, Germania, Italia
c. China, Arabia Saudita, Olanda, Canada
d. Tarile exportatoare de petol


ANS: A

34. Ansamblul bunurilor şi serviciilor prestate în timpul deplasării în scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit, oferit de o formă specializată, reprezinta:
a. turismul international
b. aranjamentul turistic
c. circuitul turistic
d. turismul unitar


ANS: B

35. In functie de natura marfurilor si modul lor de prezentare, modalitatile de transport se clasifica in:
a. expediţii fară transbordare, efectuate cu ajutorul unui singur mijloc de transport; expediţii cu transbordare, efectuate cu mai multe mijloace de transport.
b. transporturi de mărfuri de masă; transporturi de mărfuri generale; transporturi de mărfuri speciale.
c. transport maritim, transport fluvial, transport feroviar, transport rutier, transport aerian.
d. trafic international de export, de import, de tranzit.


ANS: B

36. Migraţia intracontinentală, migraţia intercontinentală, migraţia intraregională sunt:
a. Curente migratorii
b. Formele migraţiei internaţionale
c. Tipuri ale circulaţiei internaţionale a forţei de muncă
d. Transfer invers de competenţe


ANS: A

37. Impunerea vamala indeplineste trei functii:

a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista


ANS: C

38. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate


ANS: C

39. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:
a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor;
b. tranzitului de marfuri la nivel international;
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori


ANS: C

40. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal


ANS: C

41. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal


ANS: B

42. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?
a. indicele Reuter; indicii O.N.U.; indicele Moody; indicele HWWY.
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
c. indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.


ANS: B

43. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:
a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.


ANS: A

44. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali


ANS: B

45. Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, indeplineste patru functii esentiale, si anume:

a. 1. liberalizarea schimburilor comerciale externe;
2. cresterea obiectivelor economice pe termen lung;
3. promovarea importurilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;
4. marirea cotei de export.

b. 1. promovarea exporturilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;
2. infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe;
3. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata;
4. cresterea rezervelor valutare nationale.


ANS: B

46. In cadrul politicii comerciale se utilizeaza trei mari categorii de instrumente si masuri:

a. 1. instrumente sau masuri de natura extratarifara;
2. instrumente sau masuri de natura paravamala;
3. instrumente si masuri de natura promotionala si de promovare a importurilor.

b. 1. instrumente si masuri de natura promotionala, de promovare si de stimulare a exporturilor;
2. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala;
3. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara.


ANS: B

47. Instrumentele de realizare a politicii vamale sunt:

a. 1. tarifele vamale;
2. legislatia protectionista;
3. reglementarile de natura tarifara;
4. politica fiscala. b. 1. codurile vamale;
2. legile vamale;
3. reglementarile vamale;
4. tarifele vamale.


ANS: B

48. Impunerea vamala indeplineste trei functii:

a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista


ANS: C

49. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate


ANS: C

50. Taxele vamale de import sunt percepute la marfurile importate atunci cind acestea:

a. sunt supuse controlului de rutina la patrunderea in tara importatoare
b. trec granitele vamale ale tarii importatoare


ANS: B

51. Dupa scopul impunerii , taxele vamale se pot clasifica in :

a. taxe vamale de import si taxe vamale de export
b. taxe vamale cu caracter fiscal si taxe fiscale cu caracter protectionist


ANS: B

52. Efectul benefic al taxelor vamale pentru un stat consta in principal in :

a. impulsionarea exporturilor
b. aducerea de venituri la bugetul statului


ANS: B

53. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :

a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal


ANS: C

54. Care este sistemul de criterii ce sta la baza specializarii internationale?


a. 1. eficienta economica maxima a productiei si schimburilor
2. valorificarea complexa si superioara a resurselor proprii
3. sporirea dotarii economiei nationale cu resurse deficitare
4. progresul tehnic
5. echilibrul economiei nationale si al relatiilor economice externe

b. 1. progresul tehnologic
2. dotarea cu factori de productie
3. imbinarea ramurilor producatoare
4. valorificarea superioara a factorilor de productie
5. eficienta economica a schimburilor


ANS: A

55. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:

a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor
b. tranzitului de marfuri la nivel international
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori


ANS: C

56. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de:

a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal


ANS: C

57. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :

a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal


ANS: B

58. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?

a. indicele Reuter; indicii O.N.U.; indicele Moody; indicele HWWY.
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
c. indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.


ANS: B

59. Piata mondiala actuala este un sistem de piete format din :

a. 1. piata creditului international;
2. piata comerciala internationala;
3. piata valutara internationala;
4. piata serviciilor internationale;
5. piata capitalului international.


b. 1. piata internationala a actiunilor;
2. piata fortei de munca;
3. piata resurselor financiare;
4. piata valutara;
5. piata fluxurilor de capital.


ANS: A

60. Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?


a. 1. mutatiile dinamice si structurale din cadrul diviziunii internationale a muncii;
2. fluxul valutar-financiar international;
3. revolutia stiintifica si tehnica contemporana;
4. aparitia si dezvoltarea cooperarii economice in productie;
5. aportul societatilor transnationale in dinamizarea comertului international;
6. liberalizarea schimburilor economice internationale.

b. 1. cresterea preturilor internationale la produsele de baza;
2. structura pe marfuri clasificate in grupe si subgrupe de marfuri;
3. realizarea comparatiilor internationale si a cercetarilor de piata;
4. destinatia tehnologiilor de fabricatie;
5. interesele tarilor dezvoltate;
6. conditiile climaterice si de mediu.


ANS: A

61. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.


ANS: A

62. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:

a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali


ANS: B

63. Care sunt principalele categorii de preturi internationale:

a. cotatiile sau preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de licitatie; preturile de tranzactie; preturile de acord.
b. preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de contract; preturile de depozit; preturile de fabricatie.
c. preturile la bursa; preturile de licitatie; preturile de monopol sau oligopol; preturile de negociere; preturile pietei libere.


ANS: A

64. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:

a. pozitia de monopol;
b. pozitia de oligopol;
c. pozotia de monopol si oligopol.


ANS: C

65. Formele de comercializare ale brevetului de inventie sunt:

a. 1. cesiunea brevetelor de inventie;
2. locutiunea inventiilor brevetate;
3. licentierea brevetelor de inventie;
4. inchirierea pe o perioada limitata a brevetului de inventie.

b. 1. licentierea brevetelor de inventie;
2. cesiunea brevetelor de inventie;
3. aportului unui brevet de inventie la constituirea capitalului social al unei societati economice mixte;
4. locutiunea inventiilor brevetate.


ANS: B

66. Principalele functii ale marcii de fabrica sunt:

a. 1.functia de protectie a consumatorului;
2. functia de monopol;
3. functia de diferentiere a produselor;
4. functia de reclama;
5. functia de organizare a pietei;
5. functia de calitate sau de garantie a calitatii.

b. 1. functia de diferentiere a produselor;
2. functia de oligopol;
3. functia de promovare a produsului;
4. functia de stimulare a pietei;
5. functia de asigurare a calitatii;
6. functia de promovare a produselor.



ANS: A

67. Transmiterea dreptului de marca individual se poate face, total sau partial, in urmatoarele modalitati:

a. 1. aportul unei marci la constituirea capitalului social;
2. operatiuni de franchising;
3. licentierea dreptului de marca;
4. cesiunea marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu.

b. 1. cesiunea marcilor de fabrica;
2. operatiuni de leasing;
3. aportul unei marci la constituirea unui capital social;
4. operatiuni de vinzare-cumparare.


ANS: A

68. Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:

a. 1. este o cerere concentrata in tarile si regiunile cu atractiile cele mai mari;
2. este o cerere ce aduce venituri mari la bugetul statului primitor;
3. este o cerere cu caracter fluctuant;
4. este o cerere internationala;
5. este o cerere de tip subiectiv.

b. 1. este o cerere nationala;
2. este o cerere prioritar intraregionala;
3. este o cerere cu o sezonalitate accentuata si rigida;
4. este o cerere deosebit de dinamica;
5. este o cerere concentrata in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic.


ANS: B

69. Principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura cererii turistice sunt:

a. 1. factorii sociali;
2. organizarea si promovarea;
3. factorii economici;
4. disponibilitatea de timp liber;
5. factorii demografici.

b. 1. factorii financiari;
2. factorii climaterici;
3. factorii economici;
4. factorii demografici;
5. factorii de sezonalitate.


ANS: A

70. Consumul turistic este format, in principal , din :

a. consumul turistic national
b. consumul turistic international
c. consumul turistic national si exterior


ANS: C

71. Intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie strinsa, care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice, este marcata de urmatoarele particularitati:

a. 1. oferta turistica exista si independent de productia turistica;
2. oferta turistica este ferma;
3. productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta turistica;
4. structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei respective.

b. 1. structura ofertei turistice este intotdeauna identica structurii productiei respective;
2. oferta turistica este interdependenta productiei turistice;
3. productia turistica depaseste intotdeauna oferta turistica;
4. oferta turistica este fluctuanta in timp si spatiu.


ANS: A

72. In oferta turistica se inregistreaza o tendinta de concentrare a productiei prin trei modalitati:

a. 1. concentrarea verticala;
2. concentrarea orizontala;
3. conglomeratele turistice.

b. 1. conglomeratele turistice;
2. lanturile turistice;
3. asociatiile turistice.


ANS: A

73. Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:

a. elemente financiare si elemente atractive
b. elemente functionale si elemente atractive


ANS: B

74. Producatorii -ofertanti din domeniul turismului sunt specializati in urmatoarele categorii de prestatii turistice:

a. cazare; retea de restaurante; agentii de turism; constructii; excursii; croaziere;organizarea unor evenimente speciale de catre touroperatori
b. proiectarea si organizarea derularii diverselor tipuri de calatorii de catre touroperatori; transport; cazare; restaurare; animatie; agremet; informare.


ANS: B

75. Dupa criteriul operatiunilor de comert exterior, traficul international se clasifica in :

a. 1. traficul cu marfuri de masa;
2. traficul cu marfuri generale;
3. traficul cu marfuri speciale.

b. 1. trafic international de import;
2. trafic international de export;
3. trafic international de tranzit.


ANS: B

76. In cadrul pietei mondiale actuale, moneda - sub diferitele sale forme - indeplineste mai multe functii, si anume:

a. 1. mijloc de circulatie a valorii;
2. masura a valorii marfurilor si serviciilor ce fac obiectul schimburilor internationale;
3. mijloc de rezerva a valorii;
4. mijloc de plata in cadrul tranzactiei comerciale.

b. 1. mijloc de stabilire a datoriilor de plata catre terti;
2. mijloc de plata a transporturilor internationale de marfuri;
3. mijloc de evaluare a bunurilor mobile si imobile ce fac obiectul schimburilor internationale;
4. mijloc de transfer banesc intre societatile comerciale de comert exterior.


ANS: A

77. Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de baza:

a. 1. institutiile financiar-bancare;
2. mecanismele valutar-financiare internationale;
3. normele de drept sau uzantele internationale in domeniul platilor internationale.

b. 1. institutiile financiare si de creditare internationale;
2. normativele privind sistemul bancar international;
3. mecanismele de reglementare a pietei financiar-bancare internationale.


ANS: A

78. Dupa modalitatea de plasare internationala a fondurilor valutar-financiare, distingem urmatoarele circuite ale fluxului valutar-financiar:

a. 1. creditul international;
2. investitiile straine directe;
3. transferurile valutar-financiare unilaterale;
4. depozitele financiare de trezorerie;
5. investitiile straine de portofoliu;
6. veniturile rezultate din plasamentele financiare externe.

b. 1. imprumuturile pe termene diferite si sub diferite forme;
2. investitiile straine imobiliare;
3. investitiile straine in bunuri mobile;
4. depozitele de trezorerie pe termen lung;
5. taxele, impozitele, accizele;
6. venituri provenite din alte activitati auxiliare.


ANS: A

79. Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:

a. 1. balanta de marfuri;
2. balanta de servicii;
3. balanta de capital.

b. 1. balanta deficitara;
2. balanta excedentara;
3. balanta echilibrata.


ANS: B

80. Factorii determinanţi de care depinde gradul în care statele participă la diviziunea internaţională a muncii şi circuitul economic mondial sunt multipli, cum ar fi:
a. specializarea intersectorială, specializarea interramuri prelucrătoare, specializarea intraramuri prelucrătoare, specializarea tehnologică şi specializarea organologică
b. comerţul cu mărfuri, comerţul cu servicii, relaţiile valutar-financiare internaţionale şi cooperarea economică internaţională.
c. nivelul dezvoltării economice şi tehnice; gradul de diversificare a economiei; nivelul de tehnicitate şi complexitate al producţiei; volumul şi gradul de valorificare a resurselor naturale; dimensiunile pieţei interne; mijloacele de comunicaţie, precum şi factorii de politică economică.
d. fluxul internaţional de mărfuri; fluxul internaţional de investiţii; fluxul monetar (valutar) internaţional; fluxul internaţional al cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice; fluxul internaţional turistic; fluxul internaţional al forţei de muncă şi fluxul cooperării economice internaţionale.


ANS: C

81. Despre o piaţă mondială putem vorbi începând doar din a doua jumătate a secolului
a. XVII
b. XIX
c. XV
d. XVIII


ANS: B

82. Pentru a evita riscul de a rămâne cu marfa nevândută, producătorii-exportatori sunt nevoiţi să:
a. practice concurenta neloaiala
b. reduca pretul produselor
c. respecte standardele de calitate
d. organizeze producţia într-o concepţie de marketing


ANS: D

83. O mare parte din schimburile economice de pe piaţa mondială reprezintă rezultatul unei cooperări economice şi financiare internaţionale sub cele mai diverse forme:
a. investiţii străine directe, coproducţie, subproducţie, societăţi mixte (comune)
b. investiţii de portofoliu, coproducţie, subproducţie, societăţi mixte (comune)
c. investiţii străine directe, transfer de tehnologie, societăţi mixte (comune)
d. investiţii de portofoliu, coproducţie, subproducţie, joint-venture


ANS: A

84. Comerţul internaţional cu bunuri şi servicii este format din bunuri materiale în proporţie de :
a. 60%
b. 20%
c. 50%
d. 80%


ANS: D

85. Comerţul internaţional cu bunuri şi servicii este format din servicii în proporţie de:
a. 20%
b. 40%
c. 60%
d. 80%


ANS: A

86. Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieţei internaţionale prin care investitorul străin obţine pachetul de control asupra unei întreprinderi sau societăţi sunt:
a. investitiile de portofoliu
b. investiţiile externe directe
c. tranzacţiile valutare
d. joint-venture


ANS: B

87. O caracteristică a comerţului internaţional constă în aceea că dinamica sa devansează dinamica
a. factorilor de productie
b. productiei
c. PIB
d. fortei de munca


ANS: B

88.
Din punct de vedere economic şi ştiinţific, structura fizică a comerţului internaţional arată evoluţia comerţului internaţional al unei ţări, al unei grupe de ţări sau a comerţului mondial, care reflectă mutaţiile în:
a. schimburile economice internationale
b. dezvoltarea economica a unei tari sau grup de tari
c. producţia mondială şi diviziunea internaţională a muncii.
d. aparitia si dezvoltarea societatilor transnationale


ANS: C

89. Cea mai mare pondere în comerţul internaţional, reflectând aportul specializărilor inter şi intraramură din industria prelucrătoare, dar şi progresele în procesele de industrializare din multe ţări în curs de dezvoltare, o detin:
a. Combustibilii
b. Produsele agricole
c. Minereurile şi metalele
d. Produsele manufacturate


ANS: D

90. Unele ţări deţin deficite comerciale constante, cum sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia şi ţările în curs de dezvoltare neexportatoare de petrol
b. Iran, Iraq Afganistan şi ţările în curs de dezvoltare exportatoare de petrol
c. Japonia, Germania, Italia şi, deseori, Franţa
d. Tarile in curs de dezvoltare si tarile slab dezvoltate


ANS: A

91. Unele ţări îşi acoperă deficitele comerciale cu prisosinţă din soldul activ al comerţului cu servicii, cum ar fi transporturile, turismul sau serviciile bancare
a. SUA, Franta, Marea Britanie
b. Germania, Japonia, China
c. Grecia, Elveţia, Spania
d. Italia, Austria, Belgia


ANS: C

92.
Aceasta structura a comerţului internaţional reflectă mutaţiile din producţia mondială şi diviziunea internaţională a muncii. Ponderea principală în comerţul internaţional cu mărfuri (cca 70%) o deţin produsele manufacturate.
a. fizica
b. geografica


ANS: A

93.
Factorii determinanţi ai nivelului şi evoluţiei preţurilor sunt de natură diferită şi acţionează în multiple stadii de viaţă ale produsu-lui şi în diferite sfere ale activităţii sociale, după cum urmează:
a. factorii economici, factorii conjuncturali, factorii sezonieri, factorii sociali, factorii politici sau militari
b. factori economici, factori monetari, factori sociali, factori demografici, factorii sociali, factorii politici sau militari
c. factorii economici, factori tehnici, factorii sociali, factorii politici sau militari, factorii conjuncturali
d. factorii economici, factorii conjuncturali, factori demografici, factorii sezonieri, factori monetari


ANS: A

94. Preţurile la ţiţei au crescut puternic în anii:
a. 1955-1956, 1989-1990 si 2004
b. 1963-1964, 1992-1993 si 2004
c. 1969-1971, 1991-1992 si 2004
d. 1973-1974, 1979-1980 şi 2004


ANS: D


Top
  
 
 Post subject: COMPLETION
PostPosted: 01/03/2007 16:50 
Offline
Membru
Membru

Joined: 21/02/2007 09:45
Posts: 11
Location: bucuresti
Reputation point: 0
COMPLETION

1. Clauza de rectificare a preturilor contractuale se realizeaza dupa urmatoarea formula:



ANS:

2. Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:



ANS:

3. Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:



ANS:

MATCHING

Teoriile economice care fundamentează criteriile de specializare internaţională sunt multiple şi au evoluat în ultimul secol.
a. compară costurile de producţie ale aceluiaşi produs în diferite ţări şi optează pentru specializarea în producţie a produselor în ţările care au costurile de producţie cele mai scăzute.
b. apreciază că specializarea în produsele pentru export trebuie să pună în valoare acei factori de producţie de care un stat sau altul dispune din abundenţă
c. cuprinde o corelaţie importantă în ceea ce priveşte dependenţa costurilor de producţie de dimensiunea producţiei însăşi, cu deosebire în ceea ce priveşte elementele cheltuielilor constante de fabricaţie.
d. se bazează pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potenţialului pieţelor de desfacere şi creşterea competitivităţii între ofertanţi.
e. analizează comparativ costurile de producţie a două sau mai multor produse provenind din aceeaşi ţară din care se selectează produsul sau produsele care au costurile comparative cele mai reduse şi care au, deci, eficienţă în specializarea în producţie şi la exportul lor.


1. Teoria dotării naţiunilor cu factori de producţie

2. Teoria integrării economice

3. Teoria costurilor absolute

4. Teoria costurilor comparative

5. Teoria seriilor mari de fabricaţie

1. ANS: B

2. ANS: D

3. ANS: A

4. ANS: E

5. ANS: C

Diviziunea internaţională a muncii a evoluat foarte mult de-a lungul istoriei, ultimii 60 de ani fiind deosebit de elocvenţi sub aspectul varietăţii modalităţilor de specializare internaţională. În prezent, putem distinge cinci tipuri de specializare internaţională care coexistă în economia internaţională
a. este primul tip de diviziune internaţională a muncii, cunoscut încă din secolele trecute. Ea contribuie la împărţirea lumii în ţări industriale şi ţări agrare, în ţări cu industrie prelucrătoare şi ţări care au funcţia de anexe de materii prime.
b. este un tip de specializare internaţională, istoric mai evoluat, care se dezvoltă în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, cu deosebire între ţările dezvoltate, cu industrie diversificată. Acest tip de specializare se realizează între ţări care prezintă nu numai o simetrie a sectoarelor economice, dar şi o simetrie a ramurilor şi subramurilor.
c. este un tip de specializare internaţională în care partenerii fac schimb de produse ale aceleiaşi ramuri, deosebindu-se însă prin tipo-dimensiuni, gabarite, profile, caracteristici de funcţionalitate în raport cu mediul de exploatare, cu procedeele tehnice folosite în funcţie de modele, de estetică, de gust etc.
d. este un tip ultramodern de specializare în care partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetării tehnico-ştiinţifice, generând comerţul cu brevete, licenţe, tehnologii, know-how, asistenţă tehnică, acordarea de consultaţii inginereşti, cooperarea în domeniul cercetării, asimilării şi comercializării unor produse în care creativitatea tehnico-ştiinţifică formează substanţa schimburilor economice.
e. reprezintă acel tip de specializare în care partenerii exportă subansamble, organe de maşini, detalii, părţi de instalaţii care se încorporează într-un sistem complex de maşini sau linii tehnologice.


6. Specializarea interramură prelucrătoare

7. Specializarea intraramură prelucrătoare

8. Specializarea intersectorială

9. Specializarea organologică

10. Specializarea tehnologică

6. ANS: B

7. ANS: C

8. ANS: A

9. ANS: E

10. ANS: D

Fiecare dintre tipurile de specializare cunoaşte variate modele de realizare care pot oferi condiţii de comple-mentaritate economică şi de avantaj reciproc pentru statele partenere
a. Este modelul de schimburi care mult timp a fost specific în raporturile economice dintre ţările în curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate, model care cunoaşte două variante. Prima variantă este aceea în care materiile prime minerale ocupă un loc preponderent în exporturile unei ţări în curs de dezvoltare, iar produsele prelucrate importate de ea sunt în principal bunuri de consum pentru o pătură privilegiată, a căror valoare nu acoperă întreaga valoare a materiilor prime exportate, diferenţa constituind scurgere fără echivalent de venit naţional în exterior. A doua variantă a modelului menţionat (materii prime minerale – produse prelucrate) este întâlnită în ţările dezvoltate, în exportul cărora figurează materii prime minerale, ce au însă o pondere modestă în comparaţie cu produsele prelucrate.
b. Este un model al specializării intersectoriale relativ nou şi care are şanse să se impună în perspectiva dezvoltării concomitente a crizei de materii prime şi crizei agroalimentare. După cum se ştie, unele ţări posesoare de resurse minerale se confruntă cu criza de resurse agroalimentare, iar alte ţări care dispun sau pot dezvolta producţia de resurse agroalimentare se confruntă cu urmările crizei de materii prime şi resurse energetice.
c. Este un model de specializare intersectorială complex care a apărut ca urmare a dezvoltării construcţiilor în străinătate. Executarea de construcţii civile sau industriale în alte ţări oferă posibilitatea ca, pe lângă exportul tradiţional de maşini, instalaţii şi materiale de construcţii, să se efectueze studii şi proiecte pentru obiective construite – în diferite forme de cooperare – în antrepriză.
d. Este un model al specializării intersectoriale cunoscut de unele ţări dezvoltate de foarte mult timp, dar care în ultima vreme şi-a diversificat variantele realizării lui. Astfel, serviciile de transport maritime, serviciile de credit şi cele bancare sau serviciile de asigurări au constituit întotdeauna o sursă importantă de venit pentru Marea Britanie. Flota comercială i-a consacrat pe armatorii greci drept „cărăuşi ai mărilor”.
e. Este un model al specializării intersectoriale care, astăzi, nu mai are aproape nimic comun cu modelul aparent asemănător din vremea când ţările slab dezvoltate exportau produse agroalimentare pentru metropole sau pentru ţările dezvoltate.


11.
Modelul de specializare: materii prime minerale – produse prelucrate

12.
Modelul de specializare: servicii – produse de bază sau prelucrate

13.
Modelul de specializare: construcţii industriale sau civile – produse industriale de bază

14.
Modelul de specializare: produse agroalimentare – produse prelucrate

15. Modelul de specializare: materii prime minerale – produse agroalimentare

11. ANS: A

12. ANS: D

13. ANS: C

14. ANS: E

15. ANS: B

Politica comercială include reglementările adoptate de către un stat pe linie administrativă, juridică, bugetară, fiscală, financiară, bancară, valutară etc. cu scopul de a impulsiona sau a li-mita schimburile comerciale externe cu alte state şi de a proteja propria economie de o eventuală concurenţă provenită din exterior
a. reglementări adoptate de stat, care vizează intrarea sau ieşirea în / din ţară a mărfurilor şi care impun controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, precum şi îndeplinirea formalităţilor vamale şi plata taxelor vamale sau impunerea vamală.
b. sunt un instrument important al politicii comerciale de natură fiscală, constituindu-se din impozitele indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării respective
c. sunt instrumente de politică comercială admise de către OMC, cu ajutorul cărora se protejează piaţa internă de concurenţa străină, cu condiţia să nu fie prohibitive
d. Spaţiul geografic în interiorul căruia se aplică un anumit regim vamal şi o anumită legislaţie vamală
e. totalitatea măsurilor şi reglementărilor de politică comercială (publice sau private) care au ca scop principal frânarea sau limitarea fluxului internaţional de bunuri şi servicii pentru apărarea pieţei interne de concurenţa străină, dar şi pentru echilibrarea balanţei de plăţi externe


16. Politici vamale

17. Teritoriu vamal

18. Taxele vamale

19. Măsurile şi instrumentele cu caracter netarifar denumite generic bariere netarifare

20. Tarifele vamale

16. ANS: A

17. ANS: D

18. ANS: B

19. ANS: E

20. ANS: C

Taxele vamale sunt un instrument important al politicii comerciale de natură fiscală, constituindu-se din impozitele indirecte perce-pute de către stat asupra mărfurilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării respective. Pentru bugetul statului, ele reprezintă o sursă de venit.
a. sunt percepute la mărfurile importate atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării importatoare, ele protejând astfel produsele naţionale faţă de concurenţa produselor străine importate
b. se percep de către stat asupra mărfurilor indigene atunci când acestea sunt exportate
c. se percep de către stat asupra mărfurilor străine care traversează (tranzitează) teritoriul său vamal
d. sunt, în general, percepute la un nivel ridicat şi urmăresc, în principal, protejarea pieţei interne de concurenţa străină, reducând forţa concurenţială a mărfurilor importate.
e. cel mai vechi şi răspândit tip de taxă cunoscut şi folosit în comerţul pe plan mondial, se exprimă ca un procent fix din valoarea mărfii importate sau exportate şi este percepută de către stat asupra valorii vamale a mărfurilor respective (de exemplu: 15% din valoarea vamală a unei tone de cărbune, a unui tractor, a unui automobil etc.).
f. se exprimă sub forma unei sume (cifre absolute) în moneda ţării respective (de exemplu: 1000 u.m. – USD, EUR, JPY, RON etc. – pentru o maşină importată, pentru o tonă de orez importată, pentru fiecare tonă de petrol importată ş.a.m.d.) şi este percepută de către stat asupra unei unităţi fizice (m2, m3, vagon, tonă, bucată etc.) din produsul importat sau exportat, indiferent de preţul acestuia.
g. este o combinaţie între taxa specifică şi taxa ad-valorem, percepându-se atunci când primele două nu sunt suficient de eficiente ca mijloc de protecţie
h. se percep de către stat asupra mărfurilor provenind din ţările care îşi acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate, convenită prin acordurile bi sau multilaterale încheiate, taxe care sunt mult mai reduse şi care au făcut în prealabil obiectul unor negocieri tarifare în cadrul GATT sau OMC.
i. se percep de către stat asupra mărfurilor importate din acele ţări care se dovedeşte că au dus o politică comercială neloială, adică de dumping sau de subvenţionare a exporturilor.
j. au proliferat în perioada postbelică şi se mai percep şi astăzi. Ele sunt foarte reduse, uneori chiar nule, şi se stabilesc pe baza unui regim de favoare între anumite ţări, neputându-se extinde şi la celelalte state. Ele se aplică asupra tuturor sau numai asupra anumitor mărfuri importate din anu-mite ţări cu regim de favoare, de regulă, ţări în curs de dezvoltare
k. au un nivel foarte ridicat, importul mărfurilor fiind deseori prohibitiv; ele se percep şi se stabilesc de către state în mod independent pentru acele mărfuri ce provin din ţările cu care statul respectiv nu are încheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale, în relaţiile cu aceste state neaplicându-se clauza naţiunii celei mai favorizate. Acest tip de taxe reprezintă o barieră destul de puternică în calea schimburilor comerciale dintre state.


21. Taxele vamale de tranzit

22. Taxa vamală ad-valorem

23. Taxele vamale de import

24. Taxa vamală compusă sau mixtă

25. Taxele vamale de export

26. Taxele vamale convenţionale sau contractuale

27. Taxele vamale de răspuns sau de retorsiune

28. Taxa vamală specifică

29. Taxele vamale cu caracter protecţionist

30. Taxele vamale autonome sau generale

31. Taxele vamale preferenţiale sau de favoare

21. ANS: C

22. ANS: E

23. ANS: A

24. ANS: G

25. ANS: B

26. ANS: H

27. ANS: I

28. ANS: F

29. ANS: D

30. ANS: K

31. ANS: J

Preţurile internaţionale s-au impus în comerţul internaţional prin mecanismele formării lor, ceea ce ne permite să identificăm existenţa mai multor categorii de preţuri.
a. constituie acea categorie de preţuri care se formează la produsele de masă, fungibile, ce se comercializează în parte la bursele de mărfuri.
b. reprezintă preţurile adjudecate în şedinţele de licitaţie de ofertantul care oferă importatorului cele mai avantajoase condiţii din punct de vedere tehnic, comercial şi financiar.
c. sunt preţurile existente la anumite produse impuse de unele societăţi transnaţionale care concentrează o mare parte din oferta sau cererea mondială.
d. reprezintă preţuri care se stabilesc nu unilateral, ca în cazul preţurilor de monopol, ci prin înţelegerea dintre principalii exportatori şi importatori ai diferitelor categorii de produse.
e. constituie acele preţuri ce se stabilesc prin negocieri directe între exportatori şi importatori. Ele depind de natura produselor şi caracteristicile lor tehnice şi comerciale, de conjunctura economică, de puterea de negociere a participanţilor, chiar şi pentru produsele la care există sau nu preţuri de bursă, de licitaţie, de acord sau de monopol.


32. Preţurile de licitaţie

33. Preţurile de monopol sau oligopol

34. Cotaţiile sau preţurile la bursă

35. Preţurile de tranzacţie sau contractuale

36. Preţurile de acord

32. ANS: B

33. ANS: C

34. ANS: A

35. ANS: E

36. ANS: D

Indicii preţurilor internaţionale consacraţi în practica şi literatura comercială internaţională sunt multipli şi variaţi.
a. ai preţurilor internaţionale sunt cei mai larg fundamentaţi. Ei se referă la o varietate mare de produse şi grupe de produse, cuprind toate ţările, iar indicele preţurilor începe din anul 1950 şi ajunge până la zi, fiind publicaţi periodic.
b. al preţurilor internaţionale este un indice american, care are seria statistică cea mai veche (1931), însă pentru un grup restrâns de produse de bază. Astfel, el include 15 produse, din care 6 produse deţin 50% din totalul coşului de produse (grâu, bumbac, porumb, zahăr şi lână). El se publică aproape zilnic, întrucât se bazează în mare parte pe cotaţiile de bursă
c. al preţurilor internaţionale se calculează din anul 1931 pentru un coş de 17 produse, din care 4 produse deţin 50% din totalul produselor la care se calculează indicele (grâu, bumbac, cafea şi lână). De asemenea, el se publică zilnic.
d. este calculat de Institutul de Economie Mondială din Hamburg, iar seria lui statistică începe din 1952. El se publică săptămânal pentru un număr mult mai mare de produse şi grupe de produse


37. Indicii ONU

38. Indicele Reuter

39. Indicele german HWWA (Hamburgisch Weltwirtschaft Arhiv)

40. Indicele MOODY

37. ANS: A

38. ANS: C

39. ANS: D

40. ANS: B

OTHER

1. Care sunt tipurile de specializare internationala?

a. organologica
b. intraramura prelucratoare
c. tehnica
d. prelucratoare
e. intersectoriala
f. interorganologica
g. organica
h. interramura prelucratoare
i. sectoriala
j. tehnologica

ANS:
a,b,e,h,j

2. Care sunt modelele de specializare internationala intersectoriala?

a. constructii industriale sau civile - produse industriale sau de baza
b. subansamble - produs finit
c. materii prime minerale - produse prelucrate
d. licenta - subansamble
e. produse agroalimentare - produse prelucrate
f. masini - masini
g. servicii - produse industriale de baza
h. subansamle-subansamble
i. licenta - servicii
j. materii prime minerale - produse agroalimentare

ANS:
a,c,e,g,j

3. Segmentele pietei mondiale sunt:

a. comertul cu bunuri materiale
b. tranzactiile valutare si operatiunile de vinzare-cumparare de valute
c. fluxul de capital propriu si imprumutat
d. comertul cu servicii sau invizibil
e. comertul cu produse textile
f. circuitul economic mondial
g. investitiile externe directe

ANS:
a,b,d,g

4. Taxele vamale, din punct de vedere al obiectului impunerii, pot lua urmatoarele forme:

a. de tranzit;
b. de vamuire;
c. de import;
d. de preferinta;
e. de export.

ANS:
a,c,e.

5. Teoria integrarii economice se bazeaza pe:

a. avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce
b. sporirea potentialului pietelor de desfacere
c. cresterea competitivitatii intre ofertanti
d. simetria ramurilor de productie
e. dezvoltarea industriala a economiilor nationale

ANS:
a,b,c,d.

6. Identificati barierele netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export:

a. limitarile voluntare la export;
b. contingentele de export;
c. restrictia de prelevare variabila la import;
d. licentele de import;
e. prohibirile sau interdictiile la import.

ANS:
a,b,d,e

7. Masurile si instrumentele folosite pentru impulsionarea exporturilor pot avea urmatoarele forme:

a. masuri de contracarare a efectelor negative;
b. masuri promotionale;
c. masuri de stimulare;
d. masuri de promovare a marketingului.

ANS:
b,c.

8. Masurile de stimularea a exporturilor la nivel macroeconomic se pot grupa in :

a. masuri de natura fiscala;
b. masuri de natura vamala;
c. masuri de natura valutara;
d. masuri de natura bugetara;
e. masuri de natura financiar-bancara.

ANS:
a,c,d,e.

9. Masurile de stimularea a exporturilor la nivel macroeconomic se pot grupa in :

a. masuri de natura fiscala;
b. masuri de natura vamala;
c. masuri de natura valutara;
d. masuri de natura bugetara;
e. masuri de natura financiar-bancara.

ANS:
a,c,d,e.

10. O.M.C. indeplineste urmatoarele functii principale:

a. dialogul si cooperarea cu celelalte institutii internationale pentru crearea politicilor economice la scara mondiala;
b. crearea accesului la pietele tarilor cu economie in tranzitie;
c. controlarea politicilor comerciale nationale
d. tinerea sub administrare si punerea in executie a acordurilor comerciale incheiate intre state;
e. rezolvarea diferendelor comerciale.

ANS:
a,c,d,e.

11. Componentele de baza ale comertului invizibil sunt:

a. dobinzile, dividendele, profiturile;
b. transporturile internationale;
c. comertul cu brevete , licente, know-how si alte forme de tehnologii moderne;
d. turismul international;
e. imprumuturile internationale de la bancile regionale.

ANS:
a, b ,c, d.

12. Principalii factori care contribuie la dezvoltarea comertului invizibil sunt:

a. amplificarea factorilor de atractie specifici tarilor in dezvoltare;
b. diversificarea si amplificarea serviciilor;
c. aparitia a noi forme de comercializare;
d. dezvoltarea legaturilor economice, tehnico-stiintifice, cultural-artistice si de alta natura dintre state;
e. deplasarea internationala a factorilor de productie.

ANS:
b,c,d,e.

13. Care sunt cele mai importante forme ale transferului de tehnologii?

a. forma interdependenta;
b. cooperarea tehnico-stiintifica;
c. serviciile legate de produs;
d. forma independenta;
e. inteligenta incorporata in produs.

ANS:
b,c,d,e.

14. Care sunt principalele elemente componente ale know-how-ului?

a. cunostintele tehnice;
b. secretul de fabricatie;
c. experienta tehnica;
d. procedeele, metodele, mijloacele;
e. abilitatea tehnica.

ANS:
a,c,d,e.

15. Engineering-ul complex cuprinde:

a. consulting - engineering-ul
b. contractarea generala
c. engineering-ul de proces sau procedeu
d. consulting-ul de perfectionare
e. engineering-ul de consultatie

ANS:
a,b,c.

16. Care sunt modalitatile practice de centralizare ale ,,industriei hoteliere”?

a. asociatia profesionala;
b. lanturile voluntare;
c. fransiza in turism;
d. conglomeratele de lux;
e. leasingul in turism.

ANS:
a,b,c.

17. Fluxul international al fortei de munca se realizeaza sub urmatoarele forme:

a. migratia internationala;
b. imigratia internationala a fortei de munca;
c. actiunile multilaterale de atragere a fortei de munca;
d. actiunile de cooperare internationala.

ANS:
a,d.

18. Pentru o balanta de plati deficitara exista mai multe modalitati de corectare ori masuri de echilibrare, si anume:

a. reglementarea;
b. compensarea;
c. corectarea;
d. finantarea;
e. creditarea;
f. leasingul;
g. fransiza;
h. imprumuturile pe termen lung.

ANS:
a,b,c,d.

19. Ca surse de finantare a dezvoltarii unui stat , cele mai importante sunt:

a. asistenta publica pentru dezvoltare;
b. atragerea de resurse externe;
c. asistenta financiara externa;
d. apelarea la imprumuturile pe termen scurt;
e. efortul propriu;
f. apelarea la bonurile de tezaur;

ANS:
a, b, c, e.

20. Formele de asistenta financiara externa sunt, in principal, urmatoarele:

a. imprumuturile pentru ajutoare;
b. investitiile straine directe;
c. investitiile straine de portofoliu;
d. donatiile;
e. ajutoarele;
f. alte contributii ale sectorului public.

ANS:
a,d,e,f.

21. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in tranzitie provin din :

a. investitii straine directe;
b. emisiuni de bonuri de tezaur;
c. imprumuturi bancare externe;
d. emisiuni de actiuni ale firmelor prospere;
e. imprumuturi pe baza de emisiuni de obligatiuni.

ANS:
a,c,e.

22.
Locul ocupat de diferite state în domeniul diviziunii internationale este condiţionat de:
a - nivelul şi complexitatea dezvoltării forţelor de producţie
b - potenţialul economic al statelor
c - politica lor economica
d - situarea geografică
e - condiţiile naturale
f - particularităţile istorice naţionale
g - ordinea internaţională
h - marimea populatiei
i - echilibrul cererii si ofertei
j - evolutia fluxurilor economice internationale
k - comertul international

ANS:
a;b;c;d;e;f;g

23. Circuitul economic mondial cunoaşte, sub influenţa mutaţiilor ce au loc în economia internaţională, o serie de tendinţe fundamentale.
a - circuitul economic mondial cunoaşte o puternică diversificare a formelor legăturilor economice
b - elaborarea de multiple reglementări economice internaţionale, dar – spre deosebire de trecut – acestea nu urmăresc protejarea autarhiei naţionale a exportatorilor sau importatorilor, ci libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă, cu obstacolele şi efectele pozitive sau mai puţin pozitive pe care le cunoaşte acest proces.
c - legăturile economice internaţionale capătă tot mai mult caracterul de stabilitate, de continuitate, adică de fluxuri economice internaţionale.
d - se adânceşte interdependenţa fluxurilor în cadrul circuitului economic mondial
e - o mare parte din schimburile economice de pe piaţa mondială reprezintă rezultatul unei cooperări eco-nomice şi financiare internaţionale sub cele mai diverse forme: investiţii străine directe, coproducţie, subproducţie, societăţi mixte (comune).
f - fluxurile economice internaţionale se derulează în forme generate de diversificarea condiţiilor concrete ale schimburilor economice internaţionale, de calităţile noi ale bunurilor şi serviciilor care fac obiectul schimburilor, de particularităţile aparţinând partenerilor la schimburi etc.
g - gradul ridicat de instituţionalizare a schimburilor economice internaţionale ca urmare a apariţiei unui număr
însemnat de organizaţii, asociaţii, uniuni ale statelor, producătorilor, exportatorilor şi importatorilor, create în scopul promovării libere a relaţiilor economice internaţionale

ANS:
a;c;d;f

24.
Dinamica înaltă a comerţului internaţional este rezultatul acţiunii unor multipli factori determinanţi:
a -mutaţiile dinamice şi structurale din cadrul diviziunii internaţionale a muncii
b -revoluţia ştiinţifică şi tehnică contemporană
c -aportul societăţilor transnaţionale în
d -dinamizarea comerţului internaţional
e -liberalizarea schimburilor economice internaţionale
f -fluxul valutar-financiar internaţionala
g -apariţia şi dezvoltarea cooperării economice în producţie
h -preţurile şi cursul de schimb valutar al dolarului

ANS:
a;b;c;d;e;f;g

25.
Politica comercială, prin conţinutul şi reglementările sale, îndeplineşte patru funcţii esenţiale, şi anume:
a -convertibilitatea deplină sau de cont curent a monedelor
b -dezvoltarea pieţei eurovalutare şi a creditelor financiare şi comerciale
c -cooperarea economică în producţie, ştiinţă şi tehnologie a accelerat comerţul internaţional cu mărfuri
d -creşterea preţurilor internaţionale
e -promovarea exporturilor prin dezvoltarea relaţiilor economice cu străinătatea;
f -reglementarea importurilor printr-o politică tarifară adecvată;
g -înfăptuirea unui echilibru al balanţei comerciale şi de plăţi externe;
h -creşterea rezervelor valutare naţionale.

ANS:
e;f;g;h

26. Preţurile se formează pe baza multor cerinţe generate de acţiunea unor legi eco-omice obiective, cum sunt
a -legea valorii
b -legea cererii şi oferte
c -legea concurenţei
d -legea cresterii productivitatii muncii
e -legea economiei de timp
f -legea reproductiei
g -legea rentei
h -legea determinarii ratei profitului

ANS:
a;b;c


Top
  
 
 Post subject: TRUE/FALSE
PostPosted: 01/03/2007 16:51 
Offline
Membru
Membru

Joined: 21/02/2007 09:45
Posts: 11
Location: bucuresti
Reputation point: 0
TRUE/FALSE

1. Balanta de plati externe este este un tablou sintetic in care se inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei tari si restul lumii in decursul unui an.

ANS: T

2. Titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile sunt cele trei segmente ale pietei valutare.

ANS: F

3. Una din functiile de baza ale monedei este aceea de mijloc de plata in cadrul tranzactiilor comerciale, ca instrument unic al acestora.

ANS: T

4. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din investitii directe, imprumuturi bancare externe si imprumuturipe baza de emisiuni si obligatiuni.

ANS: T

5. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei externe.

ANS: T

6. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei publice cu sau fara garantii guvernamentale.

ANS: F

7. Majorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii datoriei externe.

ANS: T

8. Micsorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii datoriei externe.

ANS: F

9. Rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor, este o metoda de diminuare a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare.

ANS: T

10.
Clauza de rectificare se realizează după următoarea formulă:

unde:
P1 – preţul contractual;
P0 – preţul rectificat;
µ - materia primă de bază;
E – energia;
L – costul manoperei;
o – momentul livrării;
l – indică momentul încheierii contractului;
a + b + c + d = 100 reprezentând ponderea diferitelor elemente de cost în preţ şi în clauză.

ANS: F

11. Includerea mascată în preţul unui bun exportat a unei marje de risc prezintă dezavantajul umflării preţului, iar produsul să nu mai fie competitiv pe pietele externe.

ANS: T

12. Comerţul invizibil cuprinde schimburile internaţionale ale căror obiecte nu sunt mărfurile, ci doar serviciile si nu alte valori care nu sunt bunuri materiale.

ANS: F

13. Din punctul de vedere al reglementărilor vamale, comerţul internaţional cu servicii este „invizibil”, aceste servicii nefiind reale si comensurabile .

ANS: F

14.
In cadrul comertului mondial, ponderea comerţului invizibil în raport cu comerţul cu mărfuri are o tendinţă de creştere mai rapidă.

ANS: T

15. Dacă indicele de export creşte mai repede decât indicele preţurilor de import, ţara respectivă obţine un câştig de valoare; şi invers, în cazul în care indicele preţurilor de import creşte mai repede decât cel de export, indicele raportului de schimb va fi subunitar, iar ţara respectivă va pierde valoare în schimburile economice internaţionale.

ANS: T

16.
Indicele raportului de schimb (Terms of Trade) se calculează după următoarea formulă:


ANS: F

17. Riscul de preţ rezultă din schimbarea nedorită a preţurilor într-o tranzacţie financiara fie pentru exportator, fie pentru importator, modificând în timp echilibrul contractual.

ANS: F

18. Riscul de preţ există si este vizibil in special în cazul comerţului cu cereale, minereuri, metale, textile, încălţăminte, confecţii.

ANS: F

19. Tãrile în curs de dezvoltare sunt interesate si pledeazã pentru scaderea alocatiilor bugetare destinate dezvoltãrii

ANS: F

20. Negocierile de reesalonare se realizeazã în raport indirect cu structura datoriei externe.

ANS: F

21. O altã metodã de crestere a datoriei externe a tãrilor în curs de dezvoltare debitoare o reprezintã rãscumpãrarea creantelor detinute de bãnci asupra lor.

ANS: F

22.
Primul tip de inovatie financiarã apãrutã – rãscumpãrarea datoriei – permite tãrii debitoare sã rãscumpere „la vedere” datoria existentã, dar la valoarea ei de piatã, incluzând o decotare, si nu la valoarea ei nominalã.

ANS: T

23. Fiecare tarã are datoria sã-si procure singurã, prin efort propriu, resursele financiare de care are nevoie pentru dezvoltare pe calea economisirii.

ANS: T

24. Ajutorul public pentru dezvoltare se apropie în prezent într-o mãsurã tot mai mare de cerintele unei finantãri reale a tãrilor dezvoltate .

ANS: F

25.
Sursa principalã de provenientã a datoriei externe o reprezintã excedentul balantei comerciale ca urmare fie a cresterii importurilor cu mult peste exporturile unei anumite perioade, fie a unui raport de schimb dezavantajos.

ANS: F

26.
Reamenajarea datoriei externe a unui stat presupune negocierea privind reesalonarea amortizãrii împrumutului, precum si stabilirea conditiilor unui împrumut suplimentar, menit sã permitã debitorului plata serviciului scadent al datoriei.

ANS: T

27.
O altã metodã de crestere a datoriei externe a tãrilor în curs de dezvoltare debitoare o reprezintã rãscumpãrarea creantelor obtinute de bãnci asupra lor.

ANS: T

28.
Pe piata secundarã a apãrut si posibilitatea rãscumpãrãrii datoriei sau conversiei datoriei în active pentru tãrile creditoare prin intermediul inovatiilor financiare apãrute pe aceastã piatã.

ANS: F

29. Orice act de vânzare-cumpãrare presupune (atât pe plan intern, cât sºi pe plan extern) ca producãtorul sã intre, în final, în posesia contravalorii produselor sale sub formã de bani nationali ai tãrii sale pe care sã-i poatã folosi la procurarea de mijloace de productie, la plata salariilor, a impozitelor si care trebuie sã aibã, de regulã, o circulatie legalã si obligatorie în tara producãtorului.

ANS: T

30.
Emiterea banilor de hârtie este în prezent atributul agentilor economici, care folosesc multiple pârghii pentru a asigura circulatia obligatorie a banilor de hârtie în platile interne, urmãrind scopuri economice, politice si sociale ce decurg din natura politicii economice.

ANS: F

31. Depozitele financiare de trezorerie reprezintã un plasament international de fonduri, la o bancã sau institutie bancarã, în valutã strãinã, temporar disponibile

ANS: T

32. Scopul depozitelor financiare de trezorerie constã – în principal – în mentinerea unui grad foarte înalt al lichiditãtii fondurilor, fãrã însã a se subaprecia prin aceasta maximizarea veniturilor din depozitele financiare respective.

ANS: T

33. Dezvoltarea pietelor eurovalutare a creat conditii favorabile diversificãrii formelor si tehnicilor de depozite sau altor plasamente financiare internationale

ANS: T

34.
Eurovaluta este o valutã depozitatã într-un cont la o bancã situatã în tãra de emisiune.

ANS: F

35. Creditul international este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international

ANS: T

36. Raportul valoric dintre monede a cãror valoare nu mai corespunde paritãtii – aceasta fiind regula – se numeste curs valutar.

ANS: T

37. Cursul valutar central – ca si paritatea valutarã – are un caracter teoretic, întrucât, în realitate, raportul practic, de zi cu zi, în care se schimbã o valutã convertibilã cu alta –cursul de schimb – variazã în jurul cursului central.

ANS: T

38.
Modificarea cursului de schimb al unei valute fatã de alta ca urmare a unor miscãri spontane (inflatie, deflatie etc.) poate lua forma de repreciere (reducerea cursului de schimb) sau de depreciere (sporirea cursului de schimb) a unei valute în raport cu alta.

ANS: F

39. Pentru a face fatã plãtilor internationale, sistemul monetar international si statele participante la el trebuie sã dispunã de o anumitã lichiditate internationalã; prin aceasta se întelege capacitatea tãrilor de a efectua decontãrile internationale în momentul scadentei de platã.

ANS: T

40.
Modul de utilizare a instrumentelor de platã si de credit nu este reglementat prin conventii sau uzante internationale, bãncile avand un rol determinant în a asigura valabilitatea, garantarea si eficienta utilizãrii acestor instrumente.

ANS: F

41. Cele trei segmente ale pitþei financiare – titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile – cunosc o dinamicã ridicatã, inferioara dinamicii comertului mondial

ANS: F

42. Investitiile internationale au o pondere importantã pe piata de capital, observându-se locul preponderent al investitiilor asiatice.

ANS: F

43. Având în vedere cã dolarul SUA a îndeplinit oficial (iar neoficial si în prezent) functiile unei monede internationale, SUA au abuzat de aceastã situatie si, timp de peste trei decenii, au avut deficite în balanta lor de plãti, „echilibrarea” fãcându-se în moneda nationalã americanã.

ANS: T

44. Capitalul FMI este numit „donatie”, întrucât el este format din contributiile statelor membre.

ANS: F

45. Activitatea FMI constã în supravegherea functionãrii sistemului monetar international, în finantarea deficitelor din balantele de plãti ale statelor membre, în cazul în care aceastã situatie existã pe perioade mici de timp

ANS: T

46. Atât sumele în DST alocate statelor, cât si detinerile de DST neutilizate, aflate în cont la FMI, nu sunt purtãtoare de dobânzi, având acelasi regim cu cel al depozitelor.

ANS: F

47. DST functioneazã ca o monedã de cont a FMI, constituitã pe principiul cosului de valute.

ANS: T

48. Balanta de plãti externe se construieste pe baza raportãrilor statistice la sistemul bancar prin intermediul cãruia se deruleazã decontãrile internationale.

ANS: T

49. Imigratia reprezintã deplasarea pendulatorie a populatiei între resedintã (tara de origine) si locul de muncã (tara de primire).

ANS: F

50. Emigratia este primirea populatiei deplasate în tara de destinatie, temporar sau definitiv.

ANS: F

51. Cauza fundamentalã a migratiei internationale a fortei de muncã, potrivit unui studiu efectuat în ultimii ani de Oficiul International al Muncii de la Geneva, o constituie diferentele de venituri între diferite tãri, în special între tãrile industrializate si cele în curs de dezvoltare.

ANS: T

52. Abordarea structurala considerã fiecare migrant ca pe un om rational existent care evalueazã destinatiile posibile si alege solutia optimã privind impozitul pe salariu, munca sigurã si costul transportului.

ANS: F

53. Abordarea individuala considerã cã soarta imigrantilor este determinatã, în ultimã instantã, de circumstantele cu care se confruntã.

ANS: F

54. Probabilitatea unei evaziuni fiscale nete, datoratã emigrãrii, este influentatã de configuratia bunurilor publice, ca si a emigratiei într-un ciclu de viatã. Indivizii tind sã migreze la începutul vârstei adulte.

ANS: T

55. Exodul de competente – transfer invers de competente - se referã la persoanele necalificate din tãrile în curs de dezvoltare care emigreazã în tãrile dezvoltate

ANS: F

56. Migrantii se sustrag, de regulã, plãtii impozitelor în tãrile lor de origine, dar sunt supusi unor noi taxe în tara de destinatie

ANS: T

57. Navigatia neregulatã sau tramp reprezinta o navigatie organizatã pe o rutã comercialã datã, dupã un orar fix.

ANS: F


Top
  
 
 Post subject: MULTIPLE CHOICE
PostPosted: 01/03/2007 16:53 
Offline
Membru
Membru

Joined: 21/02/2007 09:45
Posts: 11
Location: bucuresti
Reputation point: 0
MULTIPLE CHOICE

1. Teoria care compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productia acestuia a tarilor care au costurile de productie cele mai scazute, este:

a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.


ANS: A

2. Teoria care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de care un stat dispune din abundenta se numeste:

a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.


ANS: B

3. Teoria care cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei este:

a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.


ANS: C

4. Teoria economica cu o larga recunoastere teoretica si practica care se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii intre ofertanti este:

a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.


ANS: E

5. Care din urmatoarele este o componenta a circuitului economic mondial:

a. diviziunea internationala a muncii;
b. noua ordine mondiala;
c. cooperarea economica internationala.


ANS: C

6. Care din urmatoarele nu este o componenta a circuitului economic mondial :

a. diviziunea internationala a muncii;
b. cooperarea economica internationala;
c. relatiile valutar- financiare internationale.


ANS: A

7. Din punct de vedere al obiectului impunerii, taxele vamale nu pot fi:

a. taxe vamale de import;
b. taxe vamale cu caracter protectionist;
c. taxe vamale de tranzit.


ANS: B

8. Cel mai vechi si cel mai raspandit tip de taxa cunoscut si folosit pe plan mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportatesi este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective se numeste:

a. taxa vamala specifica;
b. taxa vamala ad-valorem;
c. taxa vamala cu caracter protectionist.


ANS: B

9. Daca ne referim strict la scopul impunerii, taxele vamale nu sunt:

a. taxe vamale de tranzit;
b. taxe vamale cu caracter protectionist;
c. taxe vamale cu caracter fiscal.


ANS: A

10. In functie de modul in care statul le stabileste, taxele vamale pot fi:

a. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
b. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal;
c. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
d. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse.


ANS: C

11. Daca ne referim strict la obiectul impunerii, taxele vamale pot lua urmatoarele forme:

a. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
b. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse.
c. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
d. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.


ANS: C

12. Dupa scopul impunerii, taxele vamale se pot clasifica in:

a. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
b. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse.
c. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
d. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.


ANS: D

13. In ceea ce priveste modalitatea de calculare si percepere a taxelor vamale, acestea se pot imparti in:

a. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
b. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse;
c. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
d. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.


ANS: B

14. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc:

a. taxe vamale preferentiale;
b. taxe vamale cu caracter protectionist;
c. taxe vamale mixte;
d. taxe vamale de retorsiune.


ANS: D

15. Tarifele vamale folosite cu precadere de tarile in curs de dezvoltare si care sunt prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de tara de unde provin, se numesc:

a. tarife vamale complexe;
b. tarife vamale simple;
c. tarife vamale specifice.


ANS: B

16. Instrumentele de natura tarifara cel mai frecvent utilizate sunt:

a. prohibitiile la import;
b. subventiile;
c. taxele vamale;
d. taxele antidumping.


ANS: C

17. Barierele netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export sunt:

a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.


ANS: A

18. Barierele netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor sunt:

a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.


ANS: B

19. Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative sunt:

a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.


ANS: C

20. Barierele netarifare de tipul obstacolelor tehnice, care decurg din standardele aplicate marfurilor sunt:

a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.


ANS: D

21. Acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea anumitor conditii de calitate, de igiena si de securitate a muncii sunt:

a. norme sanitare;
b. norme fitosanitare;
c. norme de securitate;
d. norme privind marcarea produselor.


ANS: C

22. La nivel macroeconomic, subventiile directe la export sunt masuri de natura:

a. fiscala;
b. financiar- bancara;
c. bugetara;
d. valutara.


ANS: C

23. Asigurarea si garantarea creditelor de export, la nivel macroeconomic este o masura de natura:

a. valutara;
b. financiar-bancara;
c. bugetara;
d. fiscala.


ANS: B

24. Formula corecta de calcul pentru indicele de pret este:

a. c.
b. d.


ANS: D

25. Nu fac obiectul comertului invizibil:

a. serviciile;
b. marfurile;
c. alte valori care nu suntbunuri materiale.


ANS: B

26. Activitatile prestate sub forma de transporturi, turism, asigurari, activitati bancare comert cu brevete, licente, etc. se numesc:

a. servicii- factor;
b. servicii non-factor.


ANS: B

27. Serviciile care se materializeaza in venituri valutare sub forma de profit, dobanda, salarii si subventii rezultate din miscarea internationala de capital, munca si tehnologii, se numesc:

a. servicii-factor;
b. servicii non-factor.


ANS: A

28. Cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, considerata a fi o realizare superioara si care inglobeaza acte de creatie stiintifica, literara si artistica, este:

a. proprietatea industriala;
b. proprietatea intelectuala;
c. inteligenta economica;
d. creativitatea.


ANS: B

29. Creatia stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care are un caracter practic si aplicativ, se numeste:

a. proprietate intelectuala;
b. inovatie;
c. tehnologie;
d. inventie.


ANS: D

30. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei, crearea de noi produse sau la modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricatie si comercializare, se numeste:

a. creativitate;
b. inteligenta economica;
c. inovatie.
d. inventie;
e. tehnologie.


ANS: E

31. Ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea exploatarii sau necesare agentilor economici, se numeste:

a. creativitate;
b. inteligenta economica;
c. inovatie;
d. inventie;
e. tehnologie.


ANS: B

32. Principalul furnizor de tehnologie pe piata mondiala, care detine circa 50% din totalul transferurilor internationale de tehnologie este:

a. SUA;
b. Japonia;
c. Germania;
d. Uniunea Europeana.


ANS: A

33. Cesiunea, locutiunea, licentierea si aportul la constituirea capitalului social al unei societati mixte, sunt forme de comercializare specifice pentru:

a. licenta;
b. marca;
c. brevet de inventie;
d. know-how.


ANS: C

34. Abilitatea tehnica, cunostintele tehnice, experienta tehnica si procedeele folosite sunt principalele elemente componente ale:

a. licentei;
b. marcii;
c. brevetului de inventie;
d. know-how-ului.


ANS: D

35. Organizatia internationala al carei obiectiv este cooperarea in domeniul protectiei proprietatii intelectuale si care are ca sarcina promovarea activitatii intelectuale creatoare si inlesnirea transferului de tehnologie intre state este:

a. ONUDI;
b. PNUD;
c. UNESCO;
d. OMPI;
e. ONU.


ANS: D

36. Sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor de oferta turistica (materializata prin productie), cu cele ale purtatorilor de cerere turistica (materializata prin consum) reprezinta:

a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic.
d. piata turistica;
e. produsul turistic.


ANS: D

37. Ansamblul persoanelor care isi manifesta dorintade a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unei activitatiremunerate, reprezinta:

a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic;
d. piata turistica;
e. produsul turistic.


ANS: B

38. Ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, sau altfel spus, integreaza ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice, reprezinta:

a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic;
d. piata turistica;
e. produsul turistic.


ANS: A

39. Rezultatul asocierilor si interdependentelor dintre resurse si servicii este:

a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic;
d. piata turistica;
e. produsul turistic.


ANS: E

40. Elementele atractive si elementele functionale sunt doua categorii componente ale:

a. produsul turistic;
b. consumul turistic;
c. piata turistica;
d. cererea turistica.


ANS: A

41. Metoda de conlucrare reglementata juridic prin care o intreprindere extinde asupra altora dreptul de a efectua operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier, conform tehnicilor sale proprii se numeste:

a. asociatie profesionala;
b. fransiza;
c. lanturi voluntare.


ANS: B

42. Forma clasica de concentrare a productiei care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial, se numeste:

a. concentrare orizontala;
b. concentrare verticala;
c. conglomerat.


ANS: C

43. Singura organizatie interguvernamentala cu atributii turistice generale exercitate la scara mondiala, este:

a. UNESCO;
b. ONU;
c. OMS;
d. OMT;
e. PNUD.


ANS: D

44. In functie de mediul in care se desfasoara, modalitatile de transport se clasifica in:

a. transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian;
b. expeditii fara transbordare si expeditii cu transbordare;
c. transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.


ANS: A

45. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in:

a. transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian;
b. expeditii fara transbordare si expeditii cu transbordare;
c. transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.


ANS: B

46. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile anuale ale unui stat (Va), ceea ce obtinem reprezinta:

a. cuantumul datoriei externe;
b. rata datoriei externe;
c. rata obligatiilor externe;
d. acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.


ANS: B

47. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile debitorilor (Vd), ceea ce obtinem reprezinta:

a. cuantumul datoriei externe;
b. rata datoriei externe;
c. rata obligatiilor externe;
d. acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.


ANS: B

48. Raportand serviciul datoriei externe (Sde) la nivelul rezervelor oficiale (Nro), determinam:

a. cuantumul datoriei externe;
b. rata datoriei externe;
c. rata obligatiilor externe;
d. acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.


ANS: C

49. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale:

a. datoriei private negarantate;
b. datoriei publice;
c. datoriei publice garantate guvernamental;
d. datoriei externe.


ANS: D

50. Forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate isi asuma sarcina de a-i scuti pe clientii lor de operatiunile financiare ce decurg din activitatile comerciale, se numeste:

a. consulting;
b. asistenta de specialitate;
c. factoring;
d. leasing.


ANS: C

51. Programele comune de cercetare sunt forme de cooperare specifice:

a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.


ANS: A

52. Oferta comuna este o forma de cooperare specifica :

a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.


ANS: C

53. Factoringul este o forma a cooperari economice internationale specifica:

a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.


ANS: C

54. Consultatiile ingineresti (consulting - engineering) sunt forme de cooperare internationala specifice:

a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.


ANS: C

55. Ce sector distinct din PIBformeaza pe plan national serviciile?
a. primar
b. secundar
c. tertiar


ANS: C

56. FMI, prin elaborarea balanţei de plăţi externe standard, grupează serviciile internaţionale în:
a. servicii factor şi servicii non – factor
b. servicii comerciale, investiţionale, tehnologice, de marketing, servicii culturale şi artistice, servicii educaţionale şi de tratament sanitar, servicii turistice, servicii de comunicaţii şi transport, servicii prestate de emigranţi, construcţiile efectuate în străinătate
c. transporturi, turism, venituri din deplasarea factorilor de producţie şi transferuri unilaterale de fonduri băneşti oficiale şi private
d. utilizeaza diverse criterii de clasificare


ANS: C

57. Comerţul cu servicii se numeşte invizibil, pentru că acestea
a. se creează şi se utilizează în acelaşi timp şi în acelaşi loc.
b. nu figurează în tariful vamal al unei ţări sau al alteia şi, deci, nu se percep taxe vamale la graniţa unui stat.
c. sunt nestocabile.
d. sunt intangibile


ANS: B

58. Ponderea comerţului invizibil în raport cu comerţul cu mărfuri are o tendinţă de
a. creştere mai rapidă
b. scadere
c. stagnare
d. crestere in ritm lent


ANS: A

59. Există numeroase ţări în care serviciile constituie un domeniu de sine stătător şi pentru multe dintre ele reprezintă o sursă însemnată de
a. relatii
b. bunastare
c. confort
d. venituri


ANS: D

60. Ce tara îşi acoperă necesarul de valută pentru importurile sale în proporţie de 30-40% din transporturile maritime?
a. Norvegia
b. SUA
c. Germania
d. Japonia


ANS: A

61. Ponderea comerţului cu brevete, licenţe, know-how şi alte forme de tehnologii moderne din total comerţ invizibil este de:
a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 40%


ANS: A

62. Principalul beneficiar al comerţului cu „inteligenţa vie” este
a. SUA
b. Germania
c. Franta
d. Spania


ANS: A

63. Industria telecomunicaţiilor a cunoscut, în timp şi alte mutaţii în afara celor cantitative şi tehnice, cum ar fi de exemplu, cele de natură
a. structurală şi functionala
b. structurală şi dinamica
c. structurală şi organizatorică
d. structurală şi tipologica


ANS: C

64. În funcţie de anumite caracteristici ale mărfurilor tranzacţionate, acestea pot fi livrate direct prin Internet (este cazul mărfurilor „digitizabile”, cum este software-ul), sau pot fi livrate fizic
a. in magazine
b. in depozite
c. la domiciliul cumpărătorului
d. la bursele de marfuri


ANS: C

65. Ce state ale Uniunii Europene sunt mult mai receptive la importul de filme europene decât alte ţări?
a. Germania si Marea Britanie
b. Belgia si Italia
c. Austria si Olanda
d. Franţa şi Spania


ANS: D

66. Comerţul mondial cu filme, programe de televiziune şi producţii video este dominat de
a. Italia
b. Franta
c. SUA
d. Marea Britanie


ANS: C

67. Consumatorul cel mai important de filme, programe de televiziune şi producţii video de pe piaţa mondială este
a. SUA
b. Uniunea Europeana
c. Australia
d. China


ANS: B

68. Comerţul internaţional cu servicii (comerţul invizibil) vehiculează pe piaţa mondială activităţi nemateriale de circa
a. 1.000 mld. dolari SUA
b. 1.700 mld. dolari SUA.
c. 2.500 mld. dolari SUA
d. 3.000 mld. dolari SUA


ANS: B

69. Marii importatori de servicii sunt:
a. Canada, Australia, China, India
b. Italia, Austria, Belgia, Spania
c. Germania, SUA, Japonia şi Franţa
d. Argentina, Mexic, Venezuela, Egipt,


ANS: C

70. Balanţa comerţului invizibil poate fi activă sau pasivă pentru o ţară sau alta. Au sold activ în balanţa comerţului cu servicii
a. SUA, Franţa, Spania, Hong Kong (China)
b. Japonia, Germania, Rusia, Canada
c. Austria, Olanda, Belgia, Danemarca
d. Venezuela, Argentina, Mexic, Egipt


ANS: A

71. Fluxurile internaţionale de tehnologie se concentrează pe un teritoriu restrâns, format din triunghiul: SUA, Uniunea Europeană şi Japonia, care deţin din totalul transferurilor internaţionale de tehnologie circa
a. 60%
b. 70%
c. 80%
d. 90%


ANS: D

72. Germania este singura ţară europeană care are o pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în producţia industrială comparabilă cu
a. Franta sau Marea Britanie
b. Suedia sau Norvegia
c. SUA sau Japonia
d. Canada sau Rusia


ANS: C

73.
Piaţa internaţională de tehnologii se caracterizează prin:
a. poziţia de monopol si oligipol
b. pozitia de monopson si oligopson


ANS: A

74. A organizat la Viena, în anul 1979, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Ştiinţă şi Tehnologie, care a adoptat un program de acţi-uni, în sensul creării Comitetului Interguvernamental pentru Ştiinţă şi Tehnologie în folosul dezvoltării
a. UNCTAD
b. PNUD
c. OMC
d. ONU


ANS: D

75. A identificat şi inventariat principalele tipuri de abuzuri şi restricţii, practicate în transferul internaţional de tehnologie sub forma licenţelor de producţie
a. ONU
b. UNCTAD
c. PNUD
d. ONUDI


ANS: B

76. A elaborat, în 1977, un ghid asupra licenţelor, ce reliefează principalele probleme de ordin juridic pe care le implică negocierea licenţelor sau acordurilor privind transferul internaţional de tehnologie, atenţionând statele în curs de dezvoltare asupra principalelor inconveniente sau dispoziţii ce contravin intereselor acestora
a. ONU
b. ONUDI
c. OMPI
d. PNUD


ANS: C

77. S-a preocupat şi de protejarea secretelor comerciale şi a know-how-ului împotriva oricărui abuz de încredere şi a oricărui act contrar practicilor comerciale oneste (loiale).
a. ONU
b. ONUDI
c. OMPI
d. UNCTAD


ANS: D

78.
A elaborat programe pentru transferul de tehnologii adecvate necesităţilor, posibilităţilor şi intereselor ţărilor, pregătirea cadrelor de specialitate, prestând în acelaşi timp servicii de consultanţă cu privire la realizarea de noi produse, cu luarea în considerare a condiţiilor şi tendinţelor de pe piaţa mondială.
a. ONUDI
b. ONU
c. UNCTAD
d. PNUD


ANS: A

79. Are vocaţia de a proteja şi recompensa inventatorii şi au-torii recunoscuţi pentru creativitatea lor şi, totodată, pentru modul în care se comercializează produsele de proprietate intelectuală.
a. ONUDI
b. ONU
c. OMPI
d. OCDE


ANS: C

80.

În cazul produselor industriei prelucrătoare, peste 73% din exporturi se derulează între ţările:

a. dezvoltate
b. in curs de dezvoltare
c. in tranzitie la economia de piata
d. sarace


ANS: A

81.
Care dintre tipurile de balante redate mai jos reflectă în mod sintetic exportul, importul şi soldul comercial al unei ţări ?

a. balanta de plati externe
b. balanţa comercială
c. balanta de venituri si cheltuieli


ANS: B

82.
Cooperarea microeconomicã are ca obiectiv imediat obtinerea unor avantaje nemijlocite

a. calitative , tehnice sau financiare.
b. materiale, tehnice sau financiare.
c. materiale, tehnice sau valutare.
d. calitative,materiale sau financiare.


ANS: B

83.
Cooperarea economicã internationalã între unitãti, firme si corporatii a apãrut si se dezvoltã pe fondul revolutiei tehnico-stiintifice contemporane si al adâncirii

a. relatiilor economice internationale
b. circuitului economic international
c. schimburilor economice internationale
d. diviziunii internationale a muncii.


ANS: D

84.
Clasificã actiunile de cooperare economicã în raport cu caracterul institutional si tehnico-economic al conventiilor.

a. ONUDI
b. UNCTAD
c. Comisia economicã a ONU pentru Europa
d. PNUD


ANS: A

85. Reprezintã un sistem de finantare a dezvoltãrii preferabil împrumuturilor bancare, fiind într-o mãsurã mai mare corespunzãtor nevoilor de finantare pe termen mediu si lung a unei economii nationale.
a. investitiile externe directe de capital
b. împrumuturile bancare externe de la bãncile comerciale transnationale
c. emisiunile de obligatiuni
d. ajutorul public pentru dezvoltare


ANS: C

86. Constituie transferurile de resurse financiare sau în naturã ce nu implicã rambursarea
a. ajutoarele
b. împrumuturile pentru ajutoare
c. donatiile
d. alte contributii ale sectorului public


ANS: C

87. În general, datoria externã a unei tãri este reprezentatã de totalitatea sumelor de bani si a altor active datorate creditorilor externi de cãtre rezidentii unei tãri pe o perioadã
a. de un an
b. mai mica de un an
c. mai mare de sase luni
d. mai mare de un an


ANS: D

88.
Având în vedere cã statul american era singurul care îsi putea permite la acea vreme o acoperire în aur a monedei sale, aceasta constituia singura monedã convertibilã în aur, astfel încât autoritãtile monetare americane asigurau oricând, la cererea bãncilor centrale ale tãrilor membre ale FMI, o conversie în aur a detinerilor lor de dolari SUA la pretul stabilit de
a. 35 USD/uncia de aur fin.
b. 33 USD/uncia de aur fin.
c. 32 USD/uncia de aur fin.
d. 30 USD/uncia de aur fin.


ANS: A

89. Sistemul monetar creat la Bretton Woods a functionat satisfãcãtor pânã la sfârsitul anilor ___ , când a intrat într-o profundã crizã structuralã.
a. ‘50
b. ‘70
c. ‘40
d. ’60


ANS: D

90. În lume existã, în prezent, circa ____ de monede nationale declarate formal convertibile din totalul de 184 de state membre ale FMI
a. 184
b. 170
c. 140
d. 120


ANS: A

91. Fondul Monetar Internaþional (FMI) este organizatia care a supravietuit pânã în prezent, chiar dupã criza valutarã din:
a. 1970-1972
b. 1971-1973
c. 1974-1976
d. 1977-1979


ANS: B

92.
Termenul de rãscumpãrare a monedei nationale, adicã termenul de rambursare, se stabileste în functie de posibilitãtile tãrii respective de a-si echilibra balanta de plãti externe, dar el nu trebuie sã depãseascã

a. 1 an
b. 3 ani
c. 4 ani
d. 5 ani


ANS: D

93. Balanta tranzactiilor sau operatiunilor curente este formatã din balanta comercialã sau de mãrfuri, la care se adaugã balanta serviciilor sau „invizibilelor” (formatã din bunuri si servicii, venituri si din transferurile curente). Acestea formeazã
a. Capitolul I + Capitolul II.
b. Capitolul II
c. Capitolul I.
d. Capitolul I + Capitolul II + Capitolul III.


ANS: C

94.
Prin aceastã conventie sunt reglementate, în mod uniform, conditiile generale în care se încheie si se executã contractul rutier de mãrfuri, reprezentat de scrisoarea de trãsurã CMR.

a. Conventia ONU
b. Conventia privind transporturile feroviare internationale (COTIF)
c. Conventia referitoare la contractul de transport international al mãrfurilor pe calea rutierã
d. Conventia vamalã referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR


ANS: C

95. Acordã transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite sã faciliteze traficul international de mãrfuri.
a. Conventia ONU
b. Conventia privind transporturile feroviare internationale (COTIF)
c. Conventia referitoare la contractul de transport international al mãrfurilor pe calea rutierã
d. Conventia vamalã referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR


ANS: D

96. Tãrile cu balanta turisticã echilibratã sunt:
a. Canada, Belgia, Austria, Brazilia, Egipt
b. Grecia, Spania, Italia, Elvetia, Marea Britanie, Portugalia, Israel, Mexic
c. SUA, Germania, Japonia, Tãrile nordice, Olanda, Franta.


ANS: A

97. Tãrile cu balantã turisticã excedentarã sunt:
a. Canada, Belgia, Austria, Brazilia, Egipt
b. Grecia, Spania, Italia, Elvetia, Marea Britanie, Portugalia, Israel, Mexic
c. SUA, Germania, Japonia, Tãrile nordice, Olanda, Franta.


ANS: B

MATCHING

Transferul internaţional de tehnologie este o componentă dinamică a relaţiilor economice internaţionale, cu atribuţii deosebite în promovarea progresului tehnologic la nivel planetar. Pentru a explica fenomenul transferului de tehnologie, trebuie explicate unele noţiuni preliminare.
a. Constituie prima formă de manifestare a creativităţii umane, înglobând realizările tehnice din toate ramurile economiei, ştiinţei şi culturii, care reprezintă un progres faţă de realizările anterioare ale tehnicii mondiale, perfecţionările tehnice sau organizatorice aduse în procesul muncii şi care semnifică o noutate, o schimbare, un progres (inovaţiile), procedeele şi tehnicile nebrevetate (know-kow), consultanţa de specialitate (consultanţă), asistenţa tehnico-inginerească, precum şi toate semnele distinctive care permit o identificare rapidă a produselor şi diferenţierea celor identice sau asemănătoare, realizate de terţi (marca de fabrică, marca de comerţ, marca de serviciu, denumirile de origine, indicaţiile de provenienţă), inclusiv numele comerciale, firmele, emblemele şi titlurile.
b. Reprezintă cea de-a doua formă de manifestare a creativităţii umane, fiind considerată o realizare superioară, bazată pe capacitatea oamenilor de a gândi, de a cunoaşte şi de a opera cu noţiuni, considerând că realitatea înconjurătoare este inteligibilă şi poate fi cunoscută cu ajutorul intelectului, şi care înglobează acte de creaţie ştiinţifică, literară şi artistică.
c. Este obiect al proprietăţii industriale şi reprezintă o creaţie ştiinţifică sau tehnică de noutate absolută în raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care nu a mai fost brevetată sau făcută publică şi care are un caracter practic, aplicativ.
d. Este un element al proprietăţii intelectuale şi reprezintă noutatea, perfecţionarea, schimbarea, adică elementele ce caracterizează know-how-ul.
e. Este „ansamblul acţiunilor coordonate de cercetare, prelucrare şi distribuire a informaţiei utile în vederea exploatării sau necesare agenţilor economici
f. Este determinată de legăturile care se formează între om – tehnică – economie – mediu social, legături ce prefigurează de fapt capacitatea de a gestiona ideile.
g. Ansamblul cunoştinţelor tehnice de specialitate care vizează activitatea economică, în sensul realizării producţiei, crearea de noi produse sau modificări esenţiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricaţie şi comercializare
h. Este o componentă a comerţului invizibil şi este cunoscut şi sub denumirea de comerţ cu tehnologii; se derulează într-un ritm superior comerţului internaţional cu mărfuri, deşi ca pondere acesta reprezintă o valoare redusă raportat la valoarea co-merţului internaţional cu mărfuri.


1. Invenţia

2. Proprietatea intelectuală

3. Inteligenţa economică

4. Inovaţia

5. Proprietatea industrială

6. Creativitatea

7. Tehnologie

8. Transferul de tehnologie

1. ANS: C

2. ANS: B

3. ANS: E

4. ANS: D

5. ANS: A

6. ANS: F

7. ANS: G

8. ANS: H

Canalele transferului de tehnologii
a. conferă titularului său, pe o durată limitată, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusivă a invenţiei, în sensul că numai titularul îl poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe alţii să-l exploateze.
b. ansamblul de noţiuni şi de experienţă, de operaţiuni şi procedee necesare fabricării unui produs sau executării unei lucrări într-un anumit domeniu de activitate
c. constă într-o înţelegere contractuală, intervenită între un furnizor de consultanţă şi inginerie tehnică şi un beneficiar extern, prin care furnizorul se angajează să presteze servicii inginereşti şi de consultanţă pentru anumite lucrări de investiţii, efectuarea de studii tehnico-economice, acordarea de asistenţă tehnică.
d. cuprinde transferul drepturilor de proprietate industrială, exporturile directe de maşini, utilaje, echipamente, instalaţii, activităţi de construcţii montaj, punerea în funcţiune, recepţia, garantarea parametrilor tehnologici, asigurarea pieselor de schimb, lucrări geologice, execuţia de foraje şi montarea instalaţiilor de sonde etc.
e. reprezintă activitatea de valorificare a cunoştinţelor pe care le deţine un personal specializat, ce transmite personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare, cunoştinţele pe care le deţine.


9. Activitatea de consulting-engineering

10. Know-how-ul

11. Show-how-ul

12. Comerţul internaţional cu tehnologii sub forma exporturilor complexe

13. Brevetul de invenţie

9. ANS: C

10. ANS: B

11. ANS: E

12. ANS: D

13. ANS: A

Caror tipuri de specializare internationala le corespund urmatoarele modele?

a. subansamble – produs finit; subansamble – subansamble.
b. maşini contra maşini; produse chimice contra produse chimice; bunuri industriale de consum contra bunuri industriale de consum; produse metalurgice contra produse metalurgice.
c. ervicii – produse de bază sau prelucrate; construcţii industriale sau civile – produse industriale de bază; materii prime minerale – produse agroalimentare; produse agroalimentare – produse prelucrate; materii prime minerale – produse prelucrate.
d. licenţa şi/sau know-how contra licenţă şi/sau know-how; licenţă contra subansamble;licenţă contra produs finit; licenţă contra servicii.
e. maşini şi utilaje contra produse chimice; produse chimice contra bunuri industriale de consum; bunuri industriale de consum contra maşini şi utilaje.


14. Specializarea interramură prelucrătoare

15. Specializarea intersectorială

16. Specializarea organologică

17. Specializarea intraramură prelucrătoare

18. Specializarea tehnologică

14. ANS: E

15. ANS: C

16. ANS: A

17. ANS: B

18. ANS: D


a. se stabilesc de către stat sub forma unor plafoane maxime, cantitative sau valorice, admise la import, pe o perioadă determinată de timp, dar fără o repartiţie a acestora pe ţări de provenienţă.
b. sunt utilizate pentru produsele liberalizate la import şi folosesc la evidenţa operaţiunilor de comerţ exterior.
c. sunt acele autorizaţii pe care le acordă statele firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grupă de produse pe o perioadă de timp bine determinată, în funcţie de natura produsului şi de distanţa geografică faţă de ţara de provenienţă a importului.
d. sunt emise pentru produsele neliberalizate la import şi se acordă selectiv în funcţie de ţara de origine, de produs sau de grupa de produse etc., prin intermediul lor exercitându-se un control riguros privind respectarea contigentelor de import.
e. se pun în aplicare de către organele statale şi presupun refuzul acestora de a elibera licenţe de import pentru produsele supuse interdicţiilor, cauzele putând fi de natură economică , de natură politică sau de altă natură .
f. sunt scăderi ale exporturilor acceptate de însăşi statele exportatoare prin înţelegeri oficiale sau neoficiale cu ţările importatoare la cererea sau sub presiunea acelora din urmă, în caz contrar, ţările importatoare aplicând ele însele măsuri foarte restrictive la import şi pe o perioadă mai îndelungată de timp.
g. se stabilesc prin negocieri şi se înscriu în listele anexă la acordurile sau protocoalele comerciale încheiate între state, cu specificarea exactă a ţării de provenienţă.
h. plafonul superior, valoric sau cantitativ, situat sub nivelul realizat în condiţii de comerţ liber, care este admis la importul anumitor produse sau grupe de produse pe o perioadă determinată de timp, de regulă 1 an


19. Contingentele de import

20. Contingentele de import globale

21. Prohibirile sau interdicţiile la import, temporare sau selective

22. Licenţele de import automate

23. Licenţele de import neautomate sau discreţionare

24. Contingentele de import globale

25. Limitarile voluntare

26. Licentele de import

19. ANS: H

20. ANS: A

21. ANS: E

22. ANS: B

23. ANS: D

24. ANS: G

25. ANS: F

26. ANS: C


a. se utilizează ca instrument de politică comercială pentru statele care sporesc artificial preţul la produsele exportate; această măsură se impune pentru a reduce preţurile de export ale produselor respective şi pentru a limita importul.
b. sunt acele reglementări care au în vedere bunurile destinate consumului productiv şi care cer îndeplinirea anumitor condiţii de calitate, prescripţii tehnice de igienă şi securitate a muncii cărora trebuie să le corespundă produsele importate.
c. un regim fiscal potrivit căruia produsele de import sunt supuse la acelaşi tip de impozitare ca şi cele indigene, iar produsele de export sunt scutite de impozitele indirecte.
d. constituie o măsură relativ recentă potrivit căreia firmele importatoare sunt obligate să depună, în contul organelor vamale ale ţărilor lor, o anumită cotă-parte în valută din valoarea probabilă a viitorului import, cu cel puţin 6 luni înainte de efectuarea acestuia.
e. se folosesc pe post de instrument de politică comercială în cazul în care pe piaţa internaţională preţurile la anumite produse scad, ele devenind astfel mai competitive la export sau în cazul în care produsele de pe piaţa internă au costurile de producţie mult mai ridicate decât cele ale concurenţei.
f. sunt acele reglementări, foarte diferite de la o ţară la alta, care au în vedere cerinţele speciale cu privire la ambalarea, etichetarea şi marcarea produselor de import şi care ocazionează cheltuieli suplimentare şi întârzieri în derularea contractelor, ducând astfel la limitarea importurilor.
g. acestea se utilizează numai ca răspuns faţă de o politică comercială neloială, cum ar fi subvenţionarea exporturilor sau politica de dumping.
h. se practică în interiorul UE în cadrul mecanismului politicii agricole comunitare; aceste taxe vamale suplimentare vizează importurile de produse agricole din ţările terţe care intră sub incidenţa politicii agricole comunitare şi se calculează ca diferenţă între preţul de import şi preţul comunitar, din care se scad cheltuielile de transport pe parcurs intern comunitar.


27. Preţurile minime la import

28. Ajustarea fiscală la frontieră

29. Depozitele prealabile în valută la import

30. Taxele de prelevare variabilă la import

31. Normele privind ambalarea, marcarea şi etichetarea

32. Normele de securitate

33. Preţurile maxime la import

34. Taxele antidumping şi compensatorii sau taxe de retorsiune

27. ANS: E

28. ANS: C

29. ANS: D

30. ANS: H

31. ANS: F

32. ANS: B

33. ANS: A

34. ANS: G


a. se face la o instituţie bancară din ţara exportatorului şi urmăreşte acoperirea riscului exportatorului de a nu încasa la scadenţă contravaloarea mărfurilor vândute pe credit.
b. sunt acele sume pe care statul le alocă întreprinderilor mici şi mijlocii pe linia sporirii activităţii de export a acestora.
c. cointeresează exportatorii prin majorarea câştigului net realizat la export, dar şi prin creşterea competitivităţii exporturilor datorită reducerii sau eliminării taxelor şi impozitelor care intră în costul de producţie.
d. se face de către o instituţie bancară din ţara cumpărătorului (importatorului) care se obligă faţă de banca creditoare din ţara exportatorului de a achita contravaloarea mărfii livrate pe credit în cazul în care debitorul (importatorul) devine insolvabil.
e. sunt reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe venitul provenit din export pentru a impulsiona exporturile, putând fi asimilate cu primele indirecte de export.
f. sunt formate din subvenţiile directe de export, care sunt reprezentate de alocările de la buget în contul ramurilor ce prezintă interes pentru economia naţională pentru a le rentabiliza exporturile atunci când preţurile mărfurilor similare de pe piaţa mondială se situează la nivelul costurilor de producţie sau sub aceste costuri.
g. acordate în baza unor acorduri interguvernamentale încheiate între ţara exportatoare şi ţara importatoare, sunt reprezentate prin deschiderea unui credit pe termen lung de către o instituţie financiară din ţara exportatorului în favoarea unei bănci, instituţii financiare sau organizaţii comerciale din ţara importatorului, credit garantat de guvernul ţării importatoare.
h. se alocă de către stat exportatorilor care realizează un volum mare de desfaceri pe pieţele externe sau care exportă produse ale unor industrii foarte importante pentru economia naţională şi urmăresc sporirea volumului desfacerilor pe anumite pieţe, putând influenţa atât structura pe mărfuri a exporturilor, cât şi orientarea geografică a acestora în funcţie de interesele ţării respective.


35. Măsurile de natură bugetară de stimulare a exporturilor

36. Facilităţile fiscale acordate exportatorilor

37. Primele directe de export

38. Adoptarea măsurilor de natură fiscală de stimulare a exporturilor

39. Asigurarea pentru creditele furnizor

40. Subvenţiile indirecte de export

41. Garantarea pentru creditele cumpărător

42. Liniile de credit

35. ANS: F

36. ANS: E

37. ANS: H

38. ANS: C

39. ANS: A

40. ANS: B

41. ANS: D

42. ANS: G


a. reprezintă scutirea de la plata taxelor vamale a produselor importate ce urmează a fi încorporate în mărfurile destinate exportului sau care vor fi prelucrate pentru obţinerea unor produse destinate exportului.
b. au ca scop influenţarea potenţialilor clienţi externi pentru a procura anumite produse care sunt sau vor fi disponibile pentru export.
c. sunt un fel de prime indirecte ce se acordă exportatorilor cu prilejul preschimbării valutei străine în moneda naţională la un curs de schimb mai avantajos (curs cu primă) decât cursul pieţei pentru a încuraja exportul de mărfuri spre anumite ţări sau grupe de ţări.
d. se înscrie, de obicei, în cadrul acordurilor comerciale şi de plăţi, dar şi în cadrul tratatelor de comerţ şi navigaţie, şi prevede obligaţia părţilor semnatare de a-şi acorda reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau pe care le vor acorda în viitor ţărilor terţe în domeniu.
e. se materializează în reduceri, scutiri sau restituiri ale impozitelor pe circulaţia produselor pentru a putea fi folosite la îmbunătăţirea producţiei naţionale, pentru perfecţionare sau pentru crearea de noi locuri de muncă.
f. are în vedere respectarea obligaţiilor asumate de către părţile contractante de a-şi acorda reciproc, automat şi fără alte compensaţii, toate privilegiile şi avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate în viitor ţărilor terţe în domeniul relaţiilor comerciale.
g. are în vedere obligaţia părţii contractante de a extinde în mod automat şi gratuit asupra celuilalt stat semnatar al acordului (tratatului) numai acele privilegii şi avantaje pe care le-a acordat sau pe care le va acorda în viitor unei ţări terţe fără nici un fel de compensaţie din partea acesteia.
h. este prevederea care se înscrie în acordurile şi tratatele economice încheiate între state în vederea desfăşurării activităţii de comerţ exterior prin care părţile semnatare se obligă să acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar, ce exercită fapte şi acte de comerţ sau alte activităţi economice pe teritoriul celuilalt stat semnatar, aceleaşi drepturi şi obligaţii în materie economică, ca şi naţionalilor.


43. Facilităţile fiscale pentru mărfurile exportate

44. Clauza naţiunii celei mai favorizate

45. Măsurile promoţionale

46. Clauza naţiunii celei mai favorizate, forma necondiţionată

47. Drawback-ul

48. Clauza regimului naţional

49. Clauza naţiunii celei mai favorizate, forma condiţionată

50. Acordarea primelor valutare

43. ANS: E

44. ANS: D

45. ANS: B

46. ANS: F

47. ANS: A

48. ANS: H

49. ANS: G

50. ANS: C

Formele de cooperare în productie cunosc un proces de amplã diversificare ca urmare a varietãtii domeniilor, ramurilor si intereselor economice ale partenerilor.

a. este o formã de legãturã între cercetare si asimilarea în productie.
b. reprezintã o formã relativ simplã de cooperare, prin care una din pãrti fabricã un produs finit sau semifinit dupã modelul, documentatiile sau instructiunile partenerului, fie pe baza capacitãtilor existente, fie creând în acest scop capacitãti noi.
c. sunt o formã evoluatã a cooperãrii în productie, prin care partenerii îsi valorificã complementaritatea factorilor si a costurilor de productie ca urmare a îmbinãrii potentialelor tehnice, umane si financiare în faza de conceptie, de executie si de comercializare.
d. este forma de cooperare initiatã si fundamentatã de România, formã care si-a gãsit o largã recunoastere si dezvoltare practicã. Rambursarea creditului în produsele obiectivului construit în cooperare are o serie de avantaje ce decurg din solidaritatea intereselor partenerilor, pe de o parte, în asimilarea în scurt timp a productiei la nivel tehnic ridicat, iar pe de altã parte, în certitudinea desfacerii mãrfurilor fãrã un efort valutar împovãrãtor
e. este o formã mai complexã de cooperare, prin care unii parteneri realizeazã diverse faze ale ciclului constructiei , iar alti parteneri realizeazã productia efectivã, rambursând contravaloarea livrãrilor si serviciilor fie prin produsele realizate la obiectivele respective, fie prin alte produse sau servicii.
f. reprezintã o formã a cooperãrii rezultând din construirea în comun a unor obiective. Se creeazã atunci când pãrtile se conving cã prin formele anterioare ale cooperãrii nu beneficiazã pe deplin de avantajele cooperãrii economice.


51. Productia la comandã

52. Acordarea de credite în utilaje si masini rambursabile în produsele rezultate din cooperare, precum si în alte mãrfuri sau servicii

53. Productia pe bazã de licentã si documentatie ale partenerului

54. Construirea în comun a unor obiective industriale, agricole, turistice

55. Coproductia si specializarea

56. Întreprinderea mixtã de productie (joint venture)

51. ANS: B

52. ANS: D

53. ANS: A

54. ANS: E

55. ANS: C

56. ANS: F

Formele de cooperare în domeniul comercializãrii, de regulã, finalizeazã actiunile de cooperare în domeniul tehnico-stiinþific sau al productiei, iar uneori se îmbinã cu formele de cooperare financiarã.

a. este o formã de cooperare în desfacerea si instalarea de masini si utilaje complexe pentru construirea de obiective mari care necesitã documentatii si echipamente din mai multe domenii ale tehnicii si din diverse ramuri de productie pe care nu le poate asigura un singur furnizor, chiar dacã apeleazã si la serviciile unor subfurnizori.
b. reprezintã o formã de cooperare ce antreneazã comercializarea produselor ca urmare a activitãii organizatiilor care efectueazã asistentã tehnicã în selectarea si montarea utilajelor, elaboreazã studii si proiecte, rãspunzând uneori de livrarea „la cheie” a unor obiective complexe.
c. reprezintã o formã de cooperare pe piata mondialã prin care firmele specializate (factor) îsi asumã sarcina de a scuti pe clientii lor (producãtori, exportatori) de operatiunile financiare ce decurg din operatiunile de comert, astfel cã întreprinderile productive au posibilitatea sã-si concentreze activitatea exclusiv asupra operatiunilor de productie si desfacere.
d. este o cooperare în domeniul comercializãrii produselor prin finantarea partialã a investitiilor.
e. este o formã de cooperare între firme sau organe guvernamentale prin care se creeazã un cadru stabil de aprovizionare-desfacere de materii prime si semifabricate, iar uneori si de produse finite.
f. sunt create de douã sau mai multe firme, din diverse tãri, care se ocupã cu desfacerea produselor fabricate de cãtre una din pãrti pe piata celeilalte pãrti sau pe terte piete.


57. Consultatiile ingineresti (consulting-engineering)

58. Factoringul

59. Contractul pe termen lung de comercializare

60. Oferta comunã

61. Închirierea de masini si echipamente complexe (leasing)

62. Societãtile mixte de comercializare a produselor

57. ANS: B

58. ANS: C

59. ANS: E

60. ANS: A

61. ANS: D

62. ANS: F

Formele de asistentã financiarã externã sunt, în principal, urmãtoarele:

a. constau în împrumuturi si donatii acordate tãrilor beneficiare prin intermediul organismelor oficiale, favoarea si gratuitatea reprezentând minimum 25% din suma totalã acordatã;
b. includ operatiunile de reesalonare si împrumuturile acordate pentru refinantarea unei datorii contractate (publice sau private);
c. care constituie transferurile de resurse financiare sau în naturã ce nu implicã rambursarea;


63. împrumuturile pentru ajutoare

64. donatiile

65. ajutoarele

63. ANS: B

64. ANS: C

65. ANS: A


a. reprezintã un plasament international de fonduri, la o bancã sau institutie bancarã, în valutã strãinã, temporar disponibile.
b. este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international, în prezent existând o adevãratã piatã internationalã a creditului
c. constã în plasamentele de fonduri în valori mobiliare, cu deosebire în obligatiuni si actiuni emise de strãini într-o anumitã tarã sau în mai multe tãri, concomitent, si cumpãrate de rezidenþi (bãnci, institutii financiare, precum si persoane fizice)
d. reprezintã una din formele cele mai vechi ale fluxului valutar-financiar international si se caracterizeazã prin plasarea de resurse financiare, materiale, tehnologice etc. în crearea, dezvoltarea sau achizitionarea unei unitãti economice (de productie, de comercializare, de asigurare sau bancare) prin care investitorul strãin obtine o parte strategicã din, sau în totalitate, capitalul social, dar care în orice caz trebuie sã-i permitã un anumit grad de control asupra activitãtii unitãþii economice respective.
e. reprezinta acele fluxuri financiare care nu genereazã ulterior rambursarea, repatrierea sau venituri în contrapartidã. În acest flux intrã si asistenta financiarã pentru dezvoltare în favoarea tãrilor subdezvoltate economic.


66. Creditul internaþional

67. Investitiile directe în strãinãtate

68. Depozitele financiare de trezorerie

69. Transferurile valutar-financiare unilaterale

70. Investitiile strãine de portofoliu

66. ANS: B

67. ANS: D

68. ANS: A

69. ANS: E

70. ANS: C


a. sunt oameni care se stabilesc într-o altã tarã decât cea în care s-au nãscut, pentru a trãi acolo permanent.
b. sunt persoane care migreazã pentru o perioadã limitatã de timp.
c. sunt persoane cu o înaltã pregãtire profesionalã care se pregãtesc într-o tarã, iar de rezultatele acestei calificãri beneficiazã altã tarã.
d. sunt persoanele care intrã fãrã formã într-o tarã sau cãrora le-a expirat viza de sedere în tara respectivã.
e. sunt acele persoane care pleacã din tara lor pentru a scãpa de anumite pericole.


71. Persoanele care pleacã din tãrile lor cu contract de muncã

72. Imigranþii ilegali

73. Colonistii

74. Specialistii

75. Azilantii si refugiaþii

71. ANS: B

72. ANS: D

73. ANS: A

74. ANS: C

75. ANS: E


a. reprezintã sfera economicã de interferentã a intereselor purtãtorilor ofertei turistice, materializatã prin producþia turisticã, cu cele ale purtãtorilor cererii turistice, materializatã prin consum.
b. este formatã din ansamblul persoanelor care îsi manifestã dorinta de a se deplasa periodic si temporar în afara resedinþei proprii pentru alte motive decât prestarea unei activitãti remunerate la locul de destinatie sau, altfel spus, este acea parte a persoanelor care se deplaseazã periodic si în mod temporar, în afara rezidentei obisnuite, pentru motive de cãlãtorie, altele decât pentru a desfãsura o activitate remuneratã
c. este cel ce asigurã transformarea interfetei în suprapunere, în timp si spatiu, a celor doi factori: cererea turisticã si oferta turisticã.
d. grupeazã ansamblul elementelor care concurã la obtinerea produsului turistic sau, altfel spus, oferta integreazã ansamblul resurselor economice mobilizate în calitate de factori ai productiei turistice.
e. este o componentã a ofertei turistice si reprezintã rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii.
f. se deruleazã într-o succesiune riguroasã, determinatã obiectiv de specificul prestatiei, forma de turism, locul si momentul actiunii etc.


76. Consumul turistic

77. Piata turisticã

78. Cererea turisticã

79. Oferta turisticã

80. Consumul produsului turistic

81. Produsul turistic

76. ANS: C

77. ANS: A

78. ANS: B

79. ANS: D

80. ANS: F

81. ANS: E


a. reprezintã o emisiune „voluntarã” a producãtorilor, în scopul oferirii unui produs omogen standardizat, de calitate ridicatã, sub aceeasi denumire comercialã, care reprezintã marca lor de productie.
b. se defineste ca o metodã de conlucrare, reglementatã juridic, în care o întreprindere denumitã francizor extinde asupra altor întreprinderi dreptul de a efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie si comercializare în domeniul hotelier.
c. o altã modalitate de integrare a ofertei, a apãrut o datã cu extinderea grupurilor profesionale cu scop nelucrativ în diversele domenii ale ofertei turistice
d. are loc între întreprinderi care participã la acelasi stadiu al procesului de productie, respectiv în hotelãrie, transport, comercializare
e. reuneste în cadrul aceluiasi grup întreprinderi complementare care intervin în diferite stadii ale procesului de productie a unui produs turistic.
f. este o formã clasicã de concentrare, care se realizeazã prin diversificarea activitãtii unei societãti, pornind de la cumpãrarea sau fuziunea unor întreprinderi ce nu au activitãti înrudite din punct de vedere industrial sau comercial.


82. Franciza (franchise în fr.) în turism

83. Concentrarea orizontalã a ofertantilor

84. Asociatia profesionalã

85. Lanturile voluntare

86. Concentrarea verticalã

87. Conglomeratul

82. ANS: B

83. ANS: D

84. ANS: C

85. ANS: A

86. ANS: E

87. ANS: F

OTHER

1.


România, ca membră a OMC (fostul GATT) încă din 1971, a avut următoarele avantaje ca urmare a dobândirii acestui statut:

a. a obţinut un regim tarifar mai stabil din partea celorlalte părţi contractante;
b. a reusit sa aiba o balanta de plati excedentara;
c. si-a dezvoltat mai bine relaţiile pe linie de comerţ exterior;
d. a inregistrat valori ale exporturilor mai mari decit cele a le importurilor;
e. a beneficiat de tratamentul naţiunii celei mai favorizate;
f. i-au crescut exporturile pe pieţele externe;
g. i-au scazut simtitor importurile la principalele produse de baza;
h. i-au fost îndepărtate toate restricţiile discriminatorii faţă de exporturi;
i. i-au sporit veniturile din export.

ANS:
a,c,e,f,h,i

2.
Cele mai importante10 beneficii aduse de OMC statelor membre sunt următoarele:

a.guvernele sunt protejate împotriva influenţei parlamentare;
b.sistemul nu este discriminatoriu;
c.regulile impuse de sistem fac viaţa mai uşoară pentru toţi;
d.principiile de bază din sistemul comercial fac viaţa mult mai eficientă;
e.nu se interfereaza in politica statala a natiunilor;
f.sistemul furnizează o mai mare ofertă de produse şi calităţi;
g.sistemul încurajează o bună guvernare a ţărilor participante în tranzacţiile comerciale;
h.nu ignoră starea de sănătate a populaţiei, starea de mediu ambiant, dar nici dezvoltarea naţiunilor;
i. ajuta la scaderea costurilor existenţiale de zi cu zi prin desfăşurarea unui comerţ mai liber;
j. nu distruge locurile de muncă;
k.comerţul stimulează creşterea economică;
l.diferendele comerciale dintre state sunt eliminate;
m.comerţul duce la creşterea veniturilor;
n.sistemul ajută la promovarea păcii;
o.disputele comerciale dintre state sunt manipulate constructiv.

ANS:
a,c,d,f,g,i,k,m,n,o

3. Printre cele mai importante 10 neînţelegeri ale funcţionării sistemului OMC se numără următoarele:

a. organizatia dictează politica statală;
b.sistemul nu stimulează creşterea economică;
c. este unealta celor mai puternice influenţe parlamentare;
d. nu furnizează o ofertă de produse şi calităţi asa cum s-a convenit initial;
e. este o instituţie nedemocratică;
f. interesele comerciale sunt mai importante ca cele ale protejării mediului ambiant;
g. nu duce la creşterea veniturilor tarilor membre asa cum se credea initial;
h. ţările mai slabe din punct de vedere comercial sunt forţate să se alăture organizatiei;
i.sistemul nu încurajează o bună guvernare a ţărilor participante la tranzacţiile comerciale in cadrul sistemului;
j. interesele comerciale iau prioritatea celor de dezvoltare;
k.ţările mai mici sunt lipsite de putere în cadrul sistemului;
l. este o unealtă dictatorială a FMI si Bancii Mondiale;
m.sistemul este pentru un comerţ liber indiferent de cost;
n.organizatia duce la distrugerea locurilor de muncă, înrăutăţind starea de sărăcie a populaţiei;
o.principiile de bază din sistemul comercial nu ajuta la eficientă economica nationala a popoarelor;
p.interesele comerciale sunt puse în faţa celor ce se ocupă de sănătatea şi siguranţa populaţiei.

ANS:
a,c,e,f,h,j,k,m,n,p

4.
Care sunt factorii economici determinanţi ai nivelului şi evoluţiei preţurilor ?

a.buna aplicare a politicilor de marketing;
b.adaptarea rapidă la mutaţiile din sfera cererii;
c. nivelul şi evoluţia productivităţii ;
d. ciclul economic naţional şi internaţional de regres sau boom al cererii şi ofertei;
e. nivelul şi evoluţia consumurilor specifice de materii prime şi materiale;
f. dezvoltarea reţelei de distribuţie si de comercializare;
g. adaptarea politicilor societăţilor transnaţionale, care dispun de un volum important de ofertă sau cerere de produse;
h. nivelul costurilor de transport;
i.conjunctura valutar-financiară internaţională;
j. gradul de monopolizare a producţiei sau consumului;
k. nivelul creditelor şi investiţiilor internaţionale;
l. politicile economice ale statului în materie de fiscalitate a exporturilor;
m.apelarea la publicitate;
n.nivelului dobânzii, profitului şi dividendelor;
o.situaţia valutei în care este exprimat preţul;
p.stimularea comerţului exterior prin variate pirghii;
r.schimbările de politica monetara la nivel national;
s.nivelul taxelor vamale de import;
t.realizarea unor termene de livrare adecvate cererii;
u.adaptarea la conjunctura economică.

ANS:
a,b,c,e,f,h,j,l,o,p,s,t,u

5.
Factorii conjuncturali care acţionează foarte puternic asupra nivelului şi evoluţiei preţurilor internaţionale sunt:

a.ciclul economic internaţional de regres sau boom al cererii şi ofertei;
b.evoluţia şi nivelul costurilor de producţie;
c.conjunctura valutar-financiară internaţională;
d.ciclul economic naţional de regres sau boom al cererii şi ofertei;
e.nivelul şi evoluţia preţurilor internaţionale la un anumit produs;
f.politicile societăţilor transnaţionale, care dispun de un volum important de ofertă sau cerere de produse.

ANS:
a,c,d,f

6. Care sunt categoriile de factori care influenteaza nivelul si evolutia preturilor?

a.factorii climaterici;
b.factorii conjuncturali ;
c.factorii secventiali;
d.factorii sezonieri ;
e.factorii economici;
f. factorii de decizie;
g.factorii politici sau militari ;
h.factorii demografici;
i.factorii sociali .

ANS:
b,d,e,g,i

7.
Trăsăturile esenţiale ce caracterizează serviciile internaţionale sunt:

a.sunt mari generatoare de fluxuri comerciale;
b.serviciile formează, pe plan naţional, un sector distinct în PIB, sectorul serviciilor sau sectorul terţiar;
c.antreneaza rezervele valutare nationale;
d.un flux economic internaţional generator sau consumator de mari fonduri valutare;
e.serviciile internaţionale se grupează în patru categorii: transporturi, turism, venituri din deplasarea factorilor de producţie şi transferuri unilaterale de fonduri băneşti oficiale şi private;
f.serviciile au devenit un flux economic internaţional;
g.serviciile însoţesc sau servesc fluxurile economice internaţionale materiale;
h.sunt mari prestatoare de servicii;
i.comerţul internaţional cu servicii creste mai repede decât comerţul cu bunuri materiale;
j.joaca un rol esential pe piata titlurilor de valoare;
k.in raport cu fluxurile care generează comerţul cu servicii, deosebim servicii factor si servicii non – factor ;
l.antreneaza mari societati transnationale;
m.serviciile se creează şi se utilizează în acelaşi timp şi în acelaşi loc;

ANS:
b,d,e,f,g,i,k,m

8. Rata de economisire este diferitã de la o tarã la alta în functie de:
a - modul de gestionare a întreprinderilor;
b - sporirea venitului mediu pe locuitor;
c - conjunctura economicã internã si internationalã;
d - politica financiarã promovatã de stat;
e - promovarea unor politici macroeconomice durabile
f - nivelul veniturilor reale ale populatiei;
g - ajustarea economicã;
h - metoda de amortizare a capitalului fix.

ANS:
a;c;d;f;h

9.
Rata datoriei externe (Rde) se aflã:
a - raportând serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile anuale ale unui stat (Va), astfel:

Rde

b - raportând serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile debitorilor (Vd) – guvern, organisme publice, regii autonome, agenti privati garantati de stat, astfel:


c - raportând serviciul datoriei externe (Sde) la nivelul rezervelor oficiale (Nro) – aur si devize, astfel:



ANS:
a;b.


Top
  
 
PostPosted: 01/03/2007 20:13 
Offline
Membru
Membru

Joined: 01/03/2007 19:52
Posts: 1
Reputation point: 0
ARE CINEVA TEST AUTOEVALUARE LA ECONOMIE INTERNATIONALA 2 ?


Top
  
 
PostPosted: 01/03/2007 21:45 
Offline
Membru
Membru

Joined: 20/02/2007 22:47
Posts: 1
Location: bucuresti
Reputation point: 0
va rog sa rezolvati eroarea interna500...nu pot salva documentul.multumesc :-)


Top
  
 
 Post subject: eroare
PostPosted: 01/03/2007 22:41 
Offline
Membru
Membru

Joined: 21/02/2007 09:45
Posts: 11
Location: bucuresti
Reputation point: 0
in arhiva sunt grilele de mai sus


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: 02/03/2007 13:48 
Offline
Membru
Membru

Joined: 26/02/2007 15:25
Posts: 1
Location: Focsani
Reputation point: 0
pune mana si rezolva-le pe toate. nu iti pica doar din test de autoevaluare.
daca e sa iti pice, sunt vreo 2-3 intrebari. in rest sunt intrebari din testele puse de ei pe avizier virtual. bafta!!!


Top
  
 
PostPosted: 05/03/2007 00:01 
Offline
Membru
Membru

Joined: 04/03/2007 22:41
Posts: 1
Reputation point: 0
[1. Balanta de plati externe este…..
1. a
2. f
3. a
4. a
5. a
6. f
7. a
8. f
9. a
10. ?
11. ?
12. a
13. f
14. a
15. a
16. a
17. a
18. f
19. f
20. f
21. f
22. a
23. a
24. a
25. f
26. a
27. f
28. f
29. a
30. ?
31. a
32. a
33. a
34. a
35. a
36. a
37. a
38. f
39. a
40. f
41. f
42. f
43. a
44. f
45. a
46. f
47. a
48. a
49. f
50. f
51. a
52. f
53. f
54. a
55. f
56. ?
57. f
58. a
59. b
60. c
61. e
62. c
63. a
64. b
65. b
66. a
67. c
68. d
69. ?
70. b
71. d
72. b
73. c
74. a
75. b
76. c
77. d
78. c
79. c
80. b
81. d
82. b
83. b
84. a
85. b
86. d
87. e
88. b
89. a
90. c
91. d
92. d
93. d
94. b
95. a
96. e
97. a
98. b
99. c
100. d
101. a
102. b
103. b
104. b
105. c
106. d
107. c
108. a
109. c
110. c
111. c
112. a
113. ?
114. b
115. a
116. d
117. a
118. a
119. a
120. c
121. c
122. d
123. c
124. a
125. b
126. c
127. a
128. d
129. c
130. a
131. d
132. b
133. c
134. d
135. a
136. c
137. a
138. b
139. b
140. d
141. a
142. c
143. c
144. d
145. a
146. d
147. ?
148. b
149. d
150. c
151. c
152. d
153. a
154. b
155. c
156. b
157. e
158. d
159. a
160. f
161. g
162. h
163. c
164. b
165. e
166. d
167. a
168. e
169. c
170. a
171. b
172. d
173. h
174. a
175. e
176. b
177. d
178. a
179. f
180. c
181. e
182. c
183. d
184. h
185. f
186. b
187. a
188. g
189. f
190. e
191. h
192. c
193. a
194. b
195. d
196. g
197. e
198. d
199. b
200. f
201. a
202. h
203. g
204. c
205. b
206. d
207. a
208. e
209. c
210. f
211. b
212. c
213. e
214. a
215. d
216. f
217. b
218. c
219. a
220. b
221. d
222. a
223. d
224. c
225. b
226. d
227. a
228. c
229. e
230. c
231. a
232. b
233. d
234. f
235. e
236. b
237. d
238. c
239. a
240. e
241. f
242. acehf
243. acdfgikmno
244. acefhjkmnp
245. cdeghijlo
246. acdf
247. bdegi
248. bdfgik
249. acdfh
250. ab


Top
  
 
 Post subject: multumesc pt rezolvari
PostPosted: 09/03/2007 11:30 
Offline
Membru
Membru
User avatar

Joined: 05/03/2007 09:52
Posts: 4
Location: Bucuresti
Reputation point: 0
la mine a mers .am descarcat grilele.multumesc mult esti salvarea mea,pt restanta :-D

_________________
Marketing FR


Top
  
 
PostPosted: 10/03/2007 10:35 
Offline
Membru
Membru

Joined: 04/03/2007 10:21
Posts: 5
Location: Buc
Reputation point: 0
salutare
peste o sapt am ex la ec internationala2
si as vrea sa stiu si eu ce s-a dat in alte parti
daca ati dat careva examenul deja
va multumesc si va astept
oricum sunt cam multe grile de invatat :-P

_________________
spiru haret
an 2 ID


Top
  
 
 Post subject:
PostPosted: 10/03/2007 12:13 
Offline
Membru
Membru

Joined: 17/02/2007 12:21
Posts: 2
Location: student
Reputation point: 0
MULTUMESC MULT PT REZOLVARI,MAI SALVAT DE LA ATATA CAUTARE DE RASPUNSURI :-P


Top
  
 
 Post subject: ??
PostPosted: 13/03/2007 17:00 
Offline
Membru
Membru

Joined: 04/03/2007 10:21
Posts: 5
Location: Buc
Reputation point: 0
se da si "matching" la examen???
care stie! :-( ??

_________________
spiru haret
an 2 ID


Top
  
 
 Post subject: SAL
PostPosted: 22/03/2007 23:28 
Offline
Membru
Membru

Joined: 27/01/2007 09:56
Posts: 4
Reputation point: 0
IMI ZICE SI MIE CINEVA DACA LA TEHNICI DE COMERCIALIZARE SA DAT SI INTREBARI CU MATCHING


Top
  
 
PostPosted: 23/03/2007 11:15 
Offline
Membru
Membru

Joined: 19/02/2007 15:04
Posts: 4
Reputation point: 0
Pe un alt site cineva spunea ca: "SE DAU 10 INTREBARI CU ADEVARAT SAU FALS..2 INTREBARI CU COMPLETARI..SI 8 SUNT CU VARIANTE DE RASPUNS"

_________________
Marketing an 2 ID


Top
  
 
 [ 19 posts ] 

All times are UTC + 2 hours


Who is online

Users browsing this forum: CommonCrawl [Bot] and 0 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Jump to:  
Furnizat de phpBB | phpBB România
Afiliaţi: Lucrări de licenţă | Lucrări la comandă | Reparaţii televizoare | Divina's Boutique | Livrare cadouri în Spania
Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici


Găzduire Web - Hostico