SPIRU HARET

Forumul studenţilor
Last visit was: 17/12/2018 03:24 It is currently 17/12/2018 03:24
Daţi-ne like pe pagina oficială de FaceBook

Advertisement

 

All times are UTC + 2 hours

Forum rules


Citiţi regulamentul înainte de a scrie pe forum
Folosiţi Image căutarea înainte de a deschide un subiect nou



 [ 1 post ] 
Author Message
PostPosted: 07/02/2007 23:44 
Offline
Membru
Membru
User avatar

Joined: 06/02/2007 22:25
Posts: 3
Location: bucuresti
Reputation point: 0
A. au o forma materiala
B. se realizeaza si se consuma in acelasi timp
C. sunt stocabile
D. inseparabilitatea serviciilor de prestator si utilizator

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. C+D


ANS: B

2. Inseparabilitatea servciiilor de prestator si utilizator se datoreaza urmatoarelor doua conditii:

A. exista un contact direct intre ofertant si consumator
B. sunt stocabile
C. consumatorul participa activ la utilizarea serviciului
D. realizarea si consumul serviciilor se realizeaza concomitent

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D


ANS: B

3. In cuantificarea contributiei serviciilor la satisfacerea cerintelor populatiei se pot avea in vedere, printre altele, si urmatoarele aspecte:

A. relatia consumator produs
B. posibilitatea stocarii serviciilor
C. natura psihologica a consumatorilor si nivelul aspiratiilor acestora
D. nivelul concurentei

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D


ANS: B

4. In functie de natura lor, serviciile comerciale se clasifica in :

A. servicii exogene
B. servicii de inchiriere
C. servicii de reparatii si de redare a proprietatilor specifice
D. servicii de confort
E. servicii legate de desfasurarea corespunzatoare a vanzarii

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E


ANS: C

5. In functie de locul serviciilor in procesul vanzarii, acestea se structureaza astfel:

A. servcii vandute singure
B. servicii vandute impreuna cu produsul
C. servicii exogene
D. servicii endogene

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B


ANS: D

6. Constituie functii ale distributiei:

A. schimbarea proprietatii asupra produsului
B. cresterea progresului tehnic si implicit a productivitatii muncii
C. finantarea unor operatiuni comerciale
D. cresterea eficientei ecologice
E. informarea, consilierea si asigurarea service-ului dupa vanzare

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+E
d. A+D+E
e. C+D+E


ANS: C

7. Nu constituie functii ale distributiei:

A. schimbarea proprietatii asupra prodului
B. deplasarea produselor de la producator la consumator
C. cresterea progresului tehnic si implicit productivitatii muncii
D. asigurarea protectiei consumatorului
E. cresterea eficientei ecologice

a. A+B+C
b. A+C+D
c. C+D+E
d. B+C+D


ANS: C

8. Resursele materiale ale comertului cuprind:

A. mijloace fixe
B. mijloace umane
C. mijloace circulante

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B+C


ANS: C

9. Concentrarea unitatilor comerciale imbraca urmatoarele forme:

A. cresterea productivitatii muncii
B. cresterea marimii societatilor comerciale sub aspectul capitalului si a numarului de unitati
C. cresterea suprafetei magazinelor, pentru a crea posibilitatea expunerii intregului sortiment de marfuri

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B+C


ANS: D

10. Printre altele, cerintele la care trebuie sa raspunda mobilierul si utilajul comercial sunt si urmatoarele:

A. prezentarea si etalarea marfurilor
B. pastrarea stocurilor in depozitele anexa sau in spatiile frigorifice
C. miscarea marfurilor in cadrul magazinului
D. cresterea eficientei ecologice

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+C+D
d. B+C+D


ANS: A

11. In functie de gradul de specializare, in comertul cu ridicata exista urmatoarele categorii de depozite:

A. generale
B. strict specializate
C. de serviciu
D. specializate
E. mixte

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D+E
d. B+C+D
e. C+D+E


ANS: C

12. In comertul cu ridicata, de regula se practica urmatoarele forme de stocaj:

A. in depozite de marfa
B. in vrac
C. in incarcaturi diverse
D. in incarcaturi unitare

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D


ANS: C

13. In dotarea depozitelor cu ridicata trebuie respectate urmatoarele criterii:

A. capacitatea mobilierului trebuie corelata cu marimea stocurilor de marfuri ce urmeaza sa fie depozitate
B. costurile reale trebuie sa fie corelate cu cele previzionate
C. sa se asigure protectia consumatorilor
D. tipurile de mobilier si alte utilaje sa fie corelate cu specificul de construtie a depozitului

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: B

14. Corelarea bazei tehnico-materiale a comertului cu volumul activitatilor desfasurate se poate pune in evidenta prin urmatoarele grupe de indicatori:

A. indicatori specifici progresului tehnic
B. indicatori care exprima raportul dintre capacitatea mijloacelor fixe utilizate si volumul activitatii economice
C. indicatori care exprima raportul dintre dinamica valorii mijloacelor fixe utilizate si dinamica activitatii economice

a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C


ANS: D

15. Indicatorii de evaluare a progresului tehnic din comert sunt de natura:

A. specifica
B. tehnica
C. economica
D. sociala

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. A+D
e. B+C


ANS: E

16. In activitatea comerciala exista urmatoarele directii de promovare a progresului tehnic:

A. modernizarea bazei tehnico-materiale
B. perfectionarea tehnologiilor comerciale
C. cresterea productivitatii muncii
D. organizarea rationala a muncii

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D


ANS: E

17. Obiectele de inventar au urmatoarele caracteristici:

A. valoare mare, cu durata de functionare indelungata
B. valoare mica, indiferent de durata lor de serviciu
C. durata de serviciu mai mica de un an, indiferent de valoarea acestora

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B+C


ANS: D

18. Continutul muncii desfasurate in comert trebuie analizat, intre altele, si in urmatoarele sensuri:

A. fiziologic
B. financiar
C. economic
D. ecologic
E. sociologic

a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. A+B+C
d. A+C+E
e. C+D+E


ANS: D

19. In sens economic, munca desfasurata in comert nu trebuie privita ca fiind:

A. consumul de energie fizica si nervoasa a lucratorului in exercitarea profesiei sale
B. creatia materiala sau spirituala ce rezlta din efortul depus
C. determinat de cadrul social in care munca se desfasoara
D. determinat de natura umana a muncii

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D


ANS: B

20. Printre calitatile specifice, speciale pe care trebuie sa le posede lucratorul din comert sunt si urmatoarele:

A. sa aiba varsta de cel mult 30 de ani
B. sa fie bun cunoscator al produsului vandut, al utilizarii acestuia, al conditiilor de probare, de etalare si de prezentare
C. sa fie un bun prospector al pietii
D. sa aiba varsta de peste 30 de ani
E. sa aiba un nivel de cultura care sa-i permita adaptarea comportamentala la exigentele cumparatorilor

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
d. A+D+E
e. C+D+E


ANS: C

21. In comert, productivitatea muncii se calculeaza in urmatoarele moduri:

A. prin raportarea valorii marfurilor vandute la numarul de participanti la procesul de vanzare
B. prin raportarea adaosului comercial obtinut din vanzarea marfurilor intr-o perioada de timp la numarul de lucratori
C. prin raportarea consumului de munca la valoarea marfurilor vandute

a. A+B
b. A+C
c. B+C


ANS: B

22. Ca o particularitate, productivitatea muncii in comert este influentata de:

A. natura capitalului utilizat
B. nivelul preturilor practicate
C. factorii sezonieri
D. pluralismul economic

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D


ANS: D

23. In comert, productivitatea muncii prezinta si urmatoarele caracteristici:

A. se manifesta oscilatii mari in cursul anului
B. este influentata atat de factori interni, cat si de factori externi
C. este diferentiata pe ramuri de comert
D. depinde in mod hotarator de natura capitalului utilizat

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D


ANS: A

24. Constituie factori cu actiune directa asupra productivitatii muncii desfasurate in comert:

A. progresul tehnic
B. natura capitalului utilizat
C. calificarea personalului utilizat
D. cointeresarea materiala si morala a personalului

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

25. In procesul de formare si de utilizare a lor, resursele financiare folosite in comert se identifica in urmatoarele componente de baza:

A. fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care participa
B. mijloacele economice din activul bilantului
C. stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor economici

a. A+B
b. A+C
c. B+C


ANS: B

26. In bilantul contabil, patrimoniul agentilor economici cu activitate de comert este evidentiat astfel:

A. stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor economici
B. mijloace economice (in activul bilantului)
C. surse de constituire a patrimoniului (in pasivul bilantului)
D. fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care participa

a. A+B+D
b. A+C
c. A+D+C
d. B+C
e. B+D


ANS: D

27. Principalii indicatori avuti in vedere in cazul unei investitii noi in comert sunt:

A. rentabilitatea investitiei
B. termenul de recuperare a investitiei
C. oportunitatea investitiei
D. economicitatea investitiei exprimata prin indicatorul denumit investitie specifica
E. necesitatea investitiei

a. A+B+C+E
b. A+B+E
c. A+C+D+E
d. A+B+D
e. C+D+E


ANS: D

28. .In functie de caracterul muncii incorporate, exista urmatoarele categorii de eforturi:

A. de munca vie
B. de munca materializata
C. de munca potentiala

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C


ANS: B

29. Efectele utilizarii factorilor de productie si ale comercializarii rezultatelor lor se pot structura, in functie de locul lor de aparitie in:

A. efecte propagate
B. efecte directe, la nivelul activitatii desfasurate
C. efecte indirecte, obtinute de beneficiarii produselor de baza

a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C


ANS: D

30. Exista mai multe aspecte sub care trebuie analizata eficienta activitatii desfasurate in comert. Cele mai importante dintre ele sunt:

A. eficienta economica
B. eficienta propagata
C. eficienta sociala
D. eficienta ecologica

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

31. Principalele criterii in functie de care se clasifica (structureaza) factorii care influenteaza eficienta economica se refera la:

A. modul in care acestia actioneaza
B. caracterul lor
C. caracteristicile merceologice ale produselor comercializate
D. sfera de cuprindere

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+C+D
d. A+B+D
e. B+C+D


ANS: D

32. In functie de sfera lor de cuprindere, factorii care influenteaza eficienta economica in comert se pot structura astfel:

A. factori generali, aplicabili oricarui domeniu de activitate
B. factori tehnici
C. factori cu actiune directa
D. factori specifici activitatii comerciale

a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. A+D
e. C+D


ANS: D

33. In comert se calculeza si se evidentiaza urmatoarele categorii de venituri:

A. din exploatare
B. exceptionale
C. financiare
D. certe

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: A

34. Volumul veniturilor in comert depinde de o serie de factori exogeni si endogeni firmei, respectiv:

A. volumul vanzarilor
B. volumul investitiilor
C. pretul produselor
D. volumul cheltuielilor firmei

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D


ANS: D

35. Eficienta economica a activitatii comerciale este influentata in principal de :

A. venituri
B. cheltuieli
C. profit si rentabilitate
D. volumul investitiilor

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: B

36. Profitul obtinut din activitatea comerciala este influentat de urmatorii factori:

A. volumul investitiilor
B. volumul adaosului comercial
C. volumul cheltuielilor de circulatie

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C


ANS: D

37. Eficienta sociala a comertului se poate cuantifica prin urmatorii indicatori:

A. rata rentabilitatii
B. indicele satisfacerii cererii cumparatorului
C. indicele satisfacerii serviciului vanzatorului
D. timpul cheltuit de cumparatori pentru achizitionarea marfurilor

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
e. A+C+D


ANS: C

38. Comertul electronic reprezinta schimbul informatiilor de afaceri prin retele informatice, utilizand printre altele:

A. EDI (Electronic Data Interchange)
B. e-mail (posta electronica)
C. intermediari specializati
D. transferul electronic al fondurilor
E. buletine electronice de informare

a. A+B+C+D
b. A+B+C+D+E
c. A+B+D+E
d. B+C+D+E


ANS: C

39. Prin comertul electronic se desfac:

A. idei si solutii
B. bunuri tangibile
C. bunuri intangibile
D. servicii
E. o serie de activitati conexe

a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. A+C+D+E
d. A+B+C+E


ANS: B

40. Avantajele comertului electronic in raport cu cumparatorii se refera, printre altele, la:

A. acces neingradit la informatii si diverse produse
B. comoditate pentru client
C. disponibilitate permanenta fata de cei interesati
D. preturi mult mai mici comparativ cu cele practicate in comertul clasic

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D


ANS: B

41. Dezavantajele comertului electronic, din punct de vedere al cumparatorilor, se refera, in principal la:

A. posibilitatea unei fraude
B. atentarea la intimitatea personala
C. accesul la tehnologie
D. lipsa contactului uman

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. B+C+D
d. A+C+D


ANS: C

42. Cele mai importante particularitati ale comertului pe Internet se refera la faptul ca:

A. piata prezinta chiar reteaua si este deschisa la scala globala
B. este mult mai ieftin, comparati cu comertul clasic
C. exista un numar nelimitat de parteneri (cunoscuti sau necunoscuti)
D. este necesara securizarea retelelor deschise, acestea nefiind protejate

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D


ANS: B

43. Internetul isi gaseste un teren propriu de dezvoltare, insemnand, printre altele si urmatoarele:

A. globarizarea afacerilor si a intreprinderilor mici si mijlocii
B. oferirea de oportunitati de afaceri
C. o mai mare securitate a actelor de vanzare cumparare

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B+C


ANS: A

44. Avantajele utilizarii Internetului de catre agentii economici cu activitate de comert se refera, in principal, la:

A. costuri mult mai mici, comparativ cu cele practicate de comert clasic
B. ofera anumitor clase de producatori patrunderea pe o piata de desfacere cu costuri minime
C. afacerile incheiate prin Internet transfera mai multe functii clientului prin comenzi on-line

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C


ANS: C

45. In comertul electronic se utilizeaza, printre altele, si urmatoarele tipuri de site-uri web:

A. magazine virtuale
B. cu pagini statice
C. cu pagini financiar contabile
D. cu pagini dinamice

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D
d. B+C+D


ANS: C

46. In functie de continutul lor, in comertul electronic se pot identifica si urmatoarele tipuri de site-uri web comerciale:

A. tip brosura
B. dezvoltate pe baze de date
C. precomerciale
D. de comert electronic

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

47. Pentru a asigura securitatea necesara, in comertul electronic se utilizeaza, printre altele, si urmatoarele tipuri de servicii:

A. contactul uman
B. autentificarea si autorizarea
C. nonrepudierea
D. integritatea datelor

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+C+D
d. B+C+D


ANS: D

48. Activitatea de comert cu amanuntul presupune existenta unor relatii de natura:

A. de schimb
B. social politica
C. juridica
D. de munca
E. de prestari servicii

a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+D+E


ANS: B

49. Comertul cu amanuntul indeplineste urmatoarele functii:

A. asigura un sortiment larg si complex de marfuri, pe care le pune la dispozitia cumparatorilor
B. depoziteaza si conserva produsele, in special cele agroalimentare
C. cumpara marfuri pe care apoi le revinde comerciantilor finali, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate
D. asigura prezenta sa in toate zonele, localitatile si punctele populate

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D
d. B+C+D
e. A+C+D


ANS: E

50. Daca se au in vedere caracteristicile merceologice ale marfurilor vandute, activitatea de comert se structureaza in:

A. comert electronic
B. comert alimentar
C. comert nealimentar
D. alimentatie publica

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
e. A+B+D


ANS: C

51. Comertul cu marfuri alimentare se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

A. existenta unei retele de mari unitati generale, in cadrul carora se comercializeaza intregul univers de marfuri alimentare
B. desfacerea, pe langa sortimentul general de marfuri alimentare si a unor marfuri complementare de natura nealimentara
C. combinarea rationala a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale cu existenta unor unitati mici, specializate si de completare
D. consumul se realizeaza atat la domiciliu, cat mai ales in unitatea comerciala, pe loc

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: A

52. Comertul cu marfuri nealimentare se poate structura in urmatoarele subsisteme:

A. comertul cu metalochimice
B. comertul cu textile, incaltaminte
C. comertul cu bauturi (alcoolice si nonalcoolice)
D. comertul cu articole electronice si electrocasnice, etc

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. A+B+D
e. B+C+D


ANS: D

53. In functie de tipul retelei, de unitatea prin care se realizeaza vanzarea marfurilor, exista urmatoarele categorii de comert:

A. comert stabil
B. comert pe Internet
C. comert mobil
D. comertul fara magazine

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+D
d. A+B+C+D
e. A+C+D


ANS: E

54. Comercializarea cu amanuntul in sistemul stabil se realizeaza prin:

A. vanzarea prin corespondenta
B. vanzarea clasica
C. vanzarea prin automate

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C


ANS: D

55. Principalele caracteristici ale vanzarilor clasice sunt:

A. se poate comercializa orice tip de produs
B. ofera posibilitati diverse de materializare
C. nu exista casieri
D. elementul esential al actului de vanzare cumparare este vanzatorul

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D


ANS: B

56. Vanzarea prin sistemul liber service-ului prezinta urmatoarele caracteristici:

A. vanzatorul este elementul de baza al acestei operatiuni
B. prin acest tip de vanzare se poate comercializa orice fel de produs
C. in realizarea actului de vanzare, accentul principal este pus pe etalarea marfurilor, pe ambalarea acestora si pe prezentarea lor invidualizata
D. vanzatorul este absent, asigurandu-i in acest fel clientului libertatea deplina de a circula prin magazin

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. C+D


ANS: E

57. Rolul comertului consta in a :

A. regla mecanismele economice
B. promova corespunzator politicile economice
C. cumpara marfuri pentru ca apoi sa le revanda
D. creste progresul tehnic si implicit productivitatea muncii
E. organiza procesul confruntarii intre cerere si oferta

a. B+C+D
b. A+B+D
c. A+C+E
d. C+D+E


ANS: C

58. Comertul este:

A. ramura a economiei nationale , avand in principal rol ecologic
B. ramura a economiei nationale, avand rolul de a regla mecanismele economice
C. ramura a economiei nationale, avand in principal rol social
D. ramura a economiei nationale, avand ca obiect marfa, respectiv operatiunile de vanzare � cumparare

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+D


ANS: D

59. In teoria economica, notiunea de comert trebuie inteleasa ca :

A. categorie economica
B. ramura a economiei nationale
C. un domeniu de baza al societatii
D. profesiunea unor persoane

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D


ANS: B

60. Sub aspect juridic, conceptul de comert defineste:

A. transferul titlurilor de proprietate asupra produselor sau serviciilor, precum si a prestatiilor de servicii realizate intre producator si consumator
B. o categorie economica, folosita mai ales in politica firmei
C. tranferul titlurilor de proprietate asupra produselor sau serviciilor, precum si a purtatorilor de servicii realizate intre diferitele stadii ale productiei

a. A+B
b. A+C
c. B+C


ANS: B

61. Din punct de vedere geografic, comertul se poate structura in :

A. comert cooperatist
B. comert interior
C. comert exterior
D. tranzit

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D


ANS: C

62. In raport cu producatorii, rolul comertului se regaseste printre altele si in:
A. a asigura o regularizare a procesului de fabricatie, permitand esalonarea productiei pe intregul an
B. a asigura informarea consumatorilor
C. a pune la dispozitia consumatorilor produsele solicitatea diminua eforturile financiare ale producatorilor
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. C+D


ANS: C

63. In raport cu producatorii, rolul comertului se regaseste printre altele si in:

A. a orienta productia in orice zona, folosind reteaua de distributie, precum si relatiile pe care le au comerciantii in cadrul pietei
B. a pune la dispozitia consumatorilor produsele solicitate, in cantitatea si calitatea dorite si la pretul pietei
C. a asigura informarea consumatorilor
D. a asigura o regularizare a procesului de productie, permitand esalonarea productiei pe intregul an

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D


ANS: C

64. Constitue functii ale comertului, printre altele, si urmatoarele:

A. stocarea marfurilor
B. cresterea progresului tehnic si pe aceasta baza a productivitatii muncii
C. fractionarea cantitatilor mari de marfuri livrate de productie, asortarea acestora, formarea sortimentelor comerciale si asigurarea partiziilor mici de marfuri ce urmeaza sa fie puse la dispozitia consumatorilor
D. transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru a fi vandute celor interesati

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

65. Pentru a putea fi comerciant, o persoana fizica sau juridica trebuie sa indeplineasca in acelasi timp si cumulat urmatoarele conditii:

A. sa actioneze in nume personal
B. sa aiba studii de specialitate
C. sa faca acte de comert
D. realizarea actelor de comert sa se transforme in profesiunea de baza sau accesorie
E. sa aiba cetatenia romana
F. actele de comert sa fie realizate in mod obisnuit

a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+C+D+F
e. B+D+E+F


ANS: D

66. Constituie activitate comerciala:

A. cumpararea de catre o persoana de la poarta unui taran a unor legume pentru a fi folosite la pregatirea unei gustari
B. vanzarea de catre taran, la poarta sa de fructe catre turistii aflati in zona
C. vanzarea de catre taran la poarta sa a unor legume, care urmeaza sa fie comercializate de catre cumparator
D. cumpararea unor cantitati de fructe de catre o persoana care vor fi folosite apoi in procesul de fabricatie industriala a unor compoturi

a. A+B
b. C+D
c. A+C
d. B+C


ANS: B

67. Nu constitue activitate comerciala:

A. achizitionarea de la poarta taranului a unor legume, care urmeaza sa fie comercializata de catre cumparator
B. cumpararea unor cantitati de fructe de catre o persoana, fructe care vor fi folosite in procesul de fabricatie industriala a unor compoturi
C. vanzarea de catre taran la poarta sa a unor legume catre turistii aflati in zona
D. cumpararea de catre turist, de la piata, a unor cantitati de legume pentru a fi folosite la pregatirea hranei zilnice

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
e. C+D


ANS: E

68. Marfurilor care reclama anumite conditii de pastrare, expunere si vanzare si eventual de incercare a lor de catre clienti, ori de verificare a modului de functionare le sunt specifice distributia:
a. extensiva
b. selectiva
c. exclusiva


ANS: B

69. In scopul comercializarii bunurilor de consum curent se utilizeaza urmatoarele canale:
a. medii
b. lungi
c. scurte si medii


ANS: C

70. Bunurile cu caracter de noutate se distribuie, in principal, prin canale:
a. scurte
b. scurte si medii
c. medii si lungi
d. scurte, medii si lungi


ANS: D

71. Distributia selectiva este specifica marfurilor care:
a. reclama conditii speciale de pastrare si etalare
b. reclama conditii tehnico-materiale adecvate si un personal cu o pregatire cu totul speciala
c. nu reclama conditii speciale de pastrare si etalare.


ANS: A

72. Dificultatile comercializarii produselor agricole se refera in principal la urmatoarele aspecte:
a. productia agricola este localizata neregulat si dispersat in spatiu si timp
b. productia agricola este destinata exclusiv consumului oamenilor


ANS: A

73. Constituie functii ale distributiei:
a. schimbarea proprietatii asupra produselor vandute
b. cresterea progresului tehnic si implicit a productivitatii muncii


ANS: A

74. Nu constituie functii ale distributiei:
a. informarea, consilierea si asigurarea service-lui dupa vanzare
b. cresterea nivelului de trai al cumparatorilor


ANS: B

75. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind:
a. totalitatea intermediarilor participanti la procesul de distributie
b. itinerarul (drumul) parcurs de marfuri in circuitul lor economic, respectiv de la producator la consumator.


ANS: B

76. Canalul de distributie contine in mod obligatoriu:
a. unul sau cel mult doi intermediari
b. producatorul si consumatorul
c. mai multi intermediari


ANS: B

77. Numarul verigilor intermediare prin care trece produsul in drumul sau de la producator la consumator formeaza:
a. lungimea canalului
b. latimea canalului
c. adancimea canalului


ANS: A

78. Eficienta activitatii economice desfasurate in comert se poate defini ca fiind:
a. raportul dintre efortul economic depus si rezultatele obtinute sau, altfel spus, raportul dintre rezultate si efort
b. raportul dintre volumul valoric al activitatii economice si uzura capitalului fix utilizat


ANS: A

79. In functie de caracterul muncii incorporate, exista urmatoarele doua categorii de eforturi:
a. de munca productiva si de munca neproductiva
b. de munca vie si de munca materializata


ANS: B

80. In functie de sfera lor de cuprindere, factorii ce influenteaza eficienta economica a comertului se structureaza astfel:
a. factori generali si factori specifici
b. factori in actiune directa si factori cu actiune indirecta.


ANS: A

81. Productivitatea factorilor de productie (calculata ca raport intre volumul activitatii si fiecare factor in parte) este unul dintre indicatorii ce caracterizeaza:
a. eficienta fiecarui agent economic in parte
b. eficienta de ansamblu a comertului


ANS: B

82. Eficienta sociala a comertului poate fi denumita si eficienta a:
a. cumparatorului
b. vanzatorului


ANS: A

83. Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la:
a. venituri, cheltuieli, profit si rentabilitate
b. calitatea actului de vanzare, asigurarea unor structuri sortimentale diversificate, costurile de consum si modernizarea activitatii comerciale


ANS: B

84. Ponderea hotaratoare a volumului veniturilor obtinute in comert o detine:
a. adaosul comercial
b. subventiile obtinute de la stat


ANS: A

85. Volumul adaosului comercial depinde de:
a. cheltuielile de circulatie aferente vanzarilor realizate
b. volumul si structura marfurilor cu care s-a facut aprovizionarea, pe de o parte, si cotele de adaos comercial practicate, pe grupe de marfuri, pe de alta parte


ANS: B

86. Rata rentabilitatii (Rr) se poate calcula ca:
a. raport procentual intre marimea absoluta a profitului (P) si volumul activitatii comerciale (V)
b. diferenta intre marimea absoluta a profitului (P) si volumul chleutielilor de circulatie (Chc).


ANS: A

87. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie (Nche) se calculeaza prin:
a. diferenta intre nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie din perioada curenta si cel din perioada de baza
b. raportarea nivelului absolut al cheltuielilor de circulatie (Che) la volumul vanzarilor (V).


ANS: B

88. Obiectivul principal al cooperatiei de consum consta in:
a. activitatea de comert exterior, cooperativa efectuand atat operatiuni de import, cat si de export
b. aprovizionarea si desfacerea marfurilor, inclusiv a celor de stricta necesitate.


ANS: B

89. Membrii cooperatori sunt raspunzatori pentru obligatiile cooperativei din care fac parte in limita:
a. salariilor obtinute de la data in care au fost primiti in cooperativa
b. partilor sociale subscrise


ANS: B

90. Proprietatea organizatiilor cooperatiste de consum se compune din urmatoarele parti:
a. o parte ce apartine statului
b. o parte divizibila a proprietatii, alaturi de alta indivizibila.


ANS: B

91. Potrivit legii, organizatiile cooperatiei de consum se constituie:
a. dintr-un numar variabil de membri, acestia avand o serie de drepturi si indatoriri expres stabilite de lege si statutul propriu
b. dintr-un numar fix de membri, acestia avand o serie de drepturi si indatoriri expres stabilite de lege


ANS: A

92. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin:
a. retragere, excludere sau deces
b. absorbtie, asociere sau diviziune.


ANS: A

93. Patrimoniul organizatiilor cooperatiste de consum este format din:
a. sumele primite de la bugetul statului, la care se adauga subventiile anuale primite de la Guvern
b. aportul in natura si in numerar al cooperatorilor la intrarea acestora in cooperativa, la care se adauga acumularile ulterioare ale cooperativei, ca urmare a profitului obtinut.


ANS: B

94. Capitalul social al unei cooperative este format din:
a. parti sociale de valori diferite, a caror marime se determina prin Hotarare de Guvern
b. parti sociale de valori egale, marimea unei parti determinandu-se prin statutul propriu


ANS: B

95. Partile sociale ce alcatuiesc capitalul social al unei cooperative:
a. nu pot fi constituite prin titluri negociabile
b. pot fi constituie prin titluri negociabile


ANS: A

96. Cota-parte din profitul cooperativei se atribuie fiecarui membru cooperator:
a. in mod egal, indiferent de numarul partilor sociale detinute
b. in mod proportional cu numarul de actiuni detinute


ANS: B

97. Consiliul de administratie al cooperativei este ales (numit) de catre:
a. Adunarea generala a cooperativei;
b. Ministerul Economiei si Comertului.


ANS: A

98. Conceptul de protectie a consumatorilor isi are originea in:
a. Carta drepturilor consumatorilor, definita de fostul presedinte al SUA, J.F. Kennedy, in martie 1962
b. Legea vanzarii de bunuri, adoptata in Anglia in anul 1893.


ANS: A

99. Asociatiile pentru protectia consumatorilor sunt considerate a fi:
a. institutii ale statului, cu rol de monitorizare a masurilor intreprinse pentru protectia consumatorilor
b. asociatii constituite ca persoane juridice, cu caracter nonprofit, ce au ca scop apararea drepturilor si intereselor membrilor lor, ca si ale consumatorilor, in general


ANS: B

100. Centrele de consultanta si informare a consumatorilor se afla in structura:
a. asociatiilor pentru protectia consumatorilor
b. oficiilor judetene pentru protectia consumatorilor


ANS: B

101. Principalul organism al statului cu atributiuni in asigurarea protectiei consumatorilor in tara noastra este:
a. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
b. asociatiile pentru protectia consumatorilor


ANS: A

102. Printre problemele ce se constituie in domenii ale protectiei consumatorilor, o importanta deosebita o prezinta si:
a. protectia intereselor economice ale consumatorilor
b. cresterea eficientei economice si sociale a comertului, in general si a fiecarui agent economic, in particular.


ANS: A

103. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta:
a. puterii judecatoresti
b. organismelor administrative ale statului


ANS: B

104. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor este un organ de specialitate aflat in subordinea:
a. Ministerului Justitiei
b. Guvernului
c. Parlamentului


ANS: B

105. Consiliile consultative pentru protectia consumatorilor de la nivelul oraselor si comunelor sunt organisme:
a. consultative
b. legislative
c. judecatoresti


ANS: A

106. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca scop principal:
a. stabilirea si aplicarea politicii de protectie a consumatorilor
b. apararea drepturilor si intereselor legitime atat ale membrilor lor, cat si a consumatorilor, in general.


ANS: B

107. Politica de protectie a consumatorilor are in vedere, in principal:
a. apararea drepturilor si intereselor consumatorilor
b. masurile pentru cresterea in permanenta a productivitatii muncii si, implicit, a eficientei activitatii desfasurate.


ANS: A

108. Baza tehnico-materiala a comertului cuprinde:
a. totalitatea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar necesar realizarii operatiunilor comerciale
b. totalitatea cladirilor si terenurilor pe care sunt amplasate acestea


ANS: A

109. Mijloacele fixe reprezinta:
a. bunurile � capital destinate actelor de schimb, proceselor de productie din comert si nevoilor de functionare si administrare
b. bunuri materiale de valoare mare, cu durata de functionare indelungata


ANS: B

110. Masinile, utilajele si instalatiile de lucru folosite in comert fac parte din grupa:
a. mijloacelor ciculante
b. obiectelor de inventar
c. mijloacelor fixe


ANS: C

111. Principala componenta a bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul o reprezinta:
a. reteaua de unitati de vanzare en-detail
b. personalul de specialitate


ANS: A

112. In comertul rural, cea mai mare parte a unitatilor sunt:
a. de tip restaurant, cofetarie si patiserie
b. mici si dispersate pe suprafata fiecarei localitati


ANS: B

113. Una dintre tendintele manifestate in dezvoltarea retelei comerciale este:
a. cresterea suprafetei magazinelor, pentru a crea posibilitatea expunerii intregului sortiment de marfuri;
b. aparitia unitatilor de tip autoservire.


ANS: A

114. Depozitele de serviciu se caracterizeaza prin faptul ca:
a. ofera serviciu de depozitare pe termen lung unor beneficiari care nu dispun de unitati de depozitare
b. primesc marfuri de la producatori, le stocheaza un timp relativ scurt si apoi le expediaza catre beneficiari.


ANS: A

115. Stocarea in vrac este specifica:
a. produselor care se pot constitui in grupuri din punctul de vedere al formei, ingramadirii, greutatii si conditiilor de ambalaj
b. produselor care constituie ansambluri omogene si celor depozitate in cantitati mari.


ANS: B

116. Indicatorii de evaluare a progresului tehnic in comert sunt de natura:
a. tehnica si economica
b. merceologica si financiara


ANS: A

117. Consumul specific de capital fix pe o unitate valorica de activitate economica este un indicator de evaluare a progresului tehnic din comert de natura:
a. tehnica
b. economica


ANS: B

118. Legalitatea este un principiu al organizarii comerciale potrivit caruia:
a. individul, familia, grupul social, organizatiile isi valorifica autonomia prin angajarea directa in afaceri, constituirea de structuri comerciale, utilizarea patrimoniului si a profitului in contextul liberei initiative
b. constituirea oricarei structuri organizatorice in comert, desfasurarea ca atare a activitatii comerciale se realizeaza numai cu respectarea legii, a ordinii de drept.


ANS: B

119. Proprietatea privata se particularizeaza prin faptul ca:
a. dreptul de posesie, utilizare si uzufruct revine unei persoane, fizice sau juridice, alta decat statul.
b. se combina capitalul public cu cel intern sau cu cel ce apartine unui grup de persoane (cooperatori).


ANS: A

120. Concurenta exprima:
a. echilibrarea ofertei cu cererea, si de aici, cresterea productivitatii muncii si implicit a eficientei
b. comportamentul specific agentului economic in conditiile liberei initiative, atestand raportul dinamic dintre participantii la actele de vanzare-cumparare


ANS: B

121. Principiul asocierii-combinarii presupune:
a. consacrarea unui anumit gen de activitati, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa sau la un sector de marfuri
b. reunirea a doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice) in vederea constituirii unei structuri comerciale, prin liberul consimtamant al partilor contractante.


ANS: B

122. Comertul cu ridicata se mai numeste si:
a. comert orizontal
b. comert en gross
c. comert en detail.


ANS: B

123. Comertul en detail se mai numeste si:
a. comert cu ridicata
b. comert integrat (orizontal)
c. comert cu amanuntul.


ANS: C

124. Ocrotirea mediului inconjurator este acel principiu al organizarii comerciale potrivit caruia:
a. activitatea desfasurata are in vedere obtinerea unor eficiente maxime, in primul rand a unei eficiente ecologice
b. orice activitate comerciala desfasurata trebuie sa aiba in vedere mentinerea echilibrului ecologic, nepoluarea si protejarea mediului


ANS: B

125. Notiunea de firma este de origine:
a. italiana
b. engleza
c. germana
d. franceza


ANS: C

126. Firma mixta presupune:
a. asocierea mai multor intreprinzatori, persoane fizice sau juridice, in calitate de proprietari publici sau privati, cu capital intern sau extern
b. asocierea mai multor intreprinzatori, persoane fizice sau juridice, cu capital exclusiv extern


ANS: A

127. Potrivit definitiei propuse de catre Academia Americana de Marketing, serviciul comercial reprezinta:
a. un ansamblu de avantaje sau de satisfactii procurate fie direct printr-o persoana, fie prin folosirea unui bun a carei posesie a fost adjudecata de catre beneficiarul oferit de bunul respectiv, prin cumpararea sau inchirierea dreptului de utilizare
b. o activitate oferita cu ocazia actului de vanzare, care asigura avantaje si satisfactii cumparatorului, fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun


ANS: B

128. Potrivit definitiei date de A.Tordjman, serviciul comercial reprezinta:
a. suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care le ofera un magazin clientelei sale
b. o activitate oferita cu ocazia actului de vanzare care asigura avantaje si satisfactii cumparatorului, fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun


ANS: A

129. Inseparabilitatea serviciului comercial de persoana prestatorului si utilizatorului acestuia, este urmarea urmatoarelor conditii:
a. existenta unui contact direct intre ofertant si consumator, pe de o parte, respectiv participarea activa a consumatorului in utilizarea serviciului, pe de alta parte
b. formei nemateriale a serviciilor, pe de o parte, respectiv realizarea si consumul lor concomitent, pe de alta parte.


ANS: A

130. Serviciile comerciale se caracterizeaza si prin faptul ca:
a. constituie un important vector, prin intermediul caruia se poate constitui si dezvolta un sistem de relatii intre agentul economic si clientii acestuia
b. sunt de mare importanta in dezvoltarea democratiei economice.


ANS: A

131. Sistemul de integrare a serviciilor comerciale reprezinta un criteriu de baza in:
a. structurarea (clasificarea) produselor
b. cuantificarea contributiei serviciilor comerciale in cadrul actului de vanzare.


ANS: A

132. Livrarile la domiciliu, instalarea si punerea in functiune a produselor achizitionate, garantiile acordate sunt:
a. servicii psihologice
b. servicii tehnice
c. servicii financiare.


ANS: B

133. Daca se au in vedere drept criterii de structurare functiile ce revin serviciilor in cadrul procesului de satisfacere a diferitelor sisteme de nevoi ale populatiei, acestea se structureaza in:
a. servicii endogene si servicii exogene
b. servicii vandute singure si servicii vandute impreuna cu produsul
c. servicii tehnice, servicii financiare si servicii extra comerciale.


ANS: C

134. Importanta sectorului de alimentatie publica este data si de faptul ca:
a. participa semnificativ la aderarea Romaniei in Uniunea Europeana
b. orienteaza si dezvolta gustul consumatorului


ANS: B

135. Activitatea de alimentatie publica este influentata in mod hotarator de:
a. fenomenul turistic
b. pluralismul politic


ANS: A

136. O particularitate de baza a sectorului de alimentatie publica este aceea ca:
a. apartine productiei de bunuri materiale
b. are un pronuntat caracter sezonier


ANS: B

137. In domeniul alimentatiei publice exista:
a. un grad ridicat de dotare cu fonduri fixe
b. o democratie economica semnificativa


ANS: A

138. In sectorul de alimentatie publica, vanzarea se realizeaza prin:
a. numai prin ospatari si prin automate comerciale
b. ospatari, vanzatori, autoservire, comenzi prealabile, case de comenzi, automate comerciale etc.


ANS: B

139. In unitatile de alimentatie publica se practica urmatoarele forme de plata:
a. exclusiv prin ospatari
b. prin case de marcaj
c. prin ospatari, prin casier, prin case de marcaj, direct la vanzator (ospatar).


ANS: C

140. Restaurantul specializat serveste:
a. un sortiment specific de preparate culinare si bauturi (alcoolice si nealcoolice) care se afla permanent pe lista � meniu
b. sortimente de preparate culinare dietetice si bauturi nealcoolice


ANS: A

141. Barul este o unitate de alimentatie publica ce se caracterizeaza prin faptul ca:

a. serveste un sortiment diversificat de preparate culinare
b. serveste un sortiment diversificat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o gama restransa de produse culinare


ANS: B

142. Baza tehnico-materiala a sectorului de alimentatie publica cuprinde:
a. mijloace fixe, obiecte de inventar, forta de munca si resurse financiare
b. totalitatea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar


ANS: B

143. In promovarea progresului tehnic in domeniul alimentatiei publice, rolul central revine:
a. lucratorilor sectorului
b. protectiei consumatorului


ANS: A

144. Personalul tehnico-administrativ ce-si desfasoara activitatea in comert este:
a. ocupat direct in activitati comerciale, de desfacere , dar si in depozite si activitati de productie
b. cel ce realizeaza activitatile aferente aparatului de conducere, administrare si deservire a firmei


ANS: B

145. Capacitatea de munca reprezinta:
a. totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale necesare unei persoane pentru exercitarea profesiei sale
b. cheltuiala de energie fizica si nervoasa facuta de catre un om pentru realizarea de actiuni cu ajutorul unor obiecte ale muncii


ANS: A

146. Sensul economic al muncii desfasurate in comert este dat de:
a. consumul de energie fizica si nervoasa a lucratorului in exercitarea profesiei sale
b. cadrul social in care lucratorul din comert isi desfasoara activitatea


ANS: A

147. Productivitatea muncii in comert exprima:
a. calificarea si o cointeresarea (materiala si morala) a personalului
b. randamentul cu care sunt valorificati factorii de productie


ANS: B

148. O particularitate de baza a productivitatii muncii in comert o reprezinta faptul ca:
a. exprima randamentul cu care sunt valorificati factorii de productie
b. prezinta oscilatii mari in cursul anului


ANS: B

149. Factorii cu actiune directa asupra productivitatii muncii din comert se refera la:
a. progresul tehnic, calificarea personalului si cointeresarea (materiala si morala)
b. profilul economico-social al zonei, natura si proprietatile marfurilor comercializate, nivelul si dinamica preturilor, marimea unitatilor comerciale.


ANS: A

150. Eficienta economica a unei investitii comerciale se apreciaza prin:
a. cresterea veniturilor lucratorilor din comert si implicit a calitatii vietii acestora
b. efectele economice pe care le produce si prin ridicarea nivelului serviciilor comerciale.


ANS: B

151. La determinarea volumului de mijloace circulante pentru formarea stocurilor de marfuri se va lua in calcul:
a. pretul de aprovizionare, deci fara adaosul comercial
b. pretul cu amanuntul , deci cu includerea adaosului comercial.


ANS: A

152. Politica financiara a unui agent economic cu activitate de comert este parte componenta a :
a. politicii sale economice
b. politicii sale privind salarizarea personalului


ANS: A

153. La nivel macro economic , politica comerciala vizeaza:
a. formarea si cresterea capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia
b. masurile cu caracter legislativ-financiar luate de catre stat pentru dezvoltarea economiei nationale, in general si a comertului, in particular.


ANS: B

154. Comertul reprezinta:
a. o activitate autonoma, al carei obiect il constituie cumpararea de marfuri in vederea revanzarii
b. o categorie juridica, parte componenta a sistemului social-politic


ANS: A

155. Rolul comertului trebuie analizat in raport cu:
a. producatorii
b. consumatorii
c. atat in raport cu producatorii, cat si cu consumatorii
d. in raport cu organismele politice


ANS: C

156. Actele de comert se pot structura in:
a. acte de comert formale si acte de comert juridice
b. acte de comert naturale, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei accesorii.


ANS: B

157. Actele de comert naturale sunt:
a. reprezentate de acele activitati care prin ele insele reprezinta comert, dand profilul profesiunii de baza celor implicati in realizarea lor
b. au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de schimb.


ANS: A

158. Este comerciant:
a. orice pesoana fizica sau juridica a carei profesie este comertul
b. orice persoana fizica sau juridica care se ocupa de intermedierea unor fapte si acte de comert.


ANS: A

159. In sfera de cuprindere a comertului electronic se include comercializarea unor bunuri tangibile sau intangibile prin intermediul:
a. mediilor electronice;
b. caselor de comenzi specializate.


ANS: A

160. Calitatea de membru al unei comunitati virtuale:
a. indeplinirea unor conditii de forma si de fond;
b. plata unei taxe.


ANS: B

161. Furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele electronice (value chain service provider) reprezinta:
a. o colectie de magazine electronice (e-shop-uri);
b. orice persoana fizica sau juridica ce presteaza un serviciu specific societatii informationale.


ANS: B

162. Un avantaj al comertului electronic in raport cu comerciantii se refera la faptul ca:
a. faciliteaza intrarea pe pietele internationale si de aici posibilitatea accesului la produsele si serviciile furnizorilor de pe intreg globul;
b. existenta unei disponibilitati permanente fata de toti cei interesati, disponibilitate independenta de un program.


ANS: A

163. Dezavantajele comertului electrornic in raport cu comertiantii se refera, printre altele si la faptul ca:
a. exista posibilitatea aparitiei unor fraude, astfel incat un client poate sa-l insele pe comerciant in ceea ce priveste identitatea sa sau posibilitatile sale de plata;
b. se manifesta un atentat la intimitatea cumparatorului.


ANS: A

164. Dintre particularitatile Internetului, o importanta deosebita o prezinta urmatoarea:
a. piata este reprezentata chiar de retea si este deschisa la scara globala;
b. nu presupune existenta unui bun material care sa faca obiectul actului de vanzare-cumparare.


ANS: A

165. In practica comertului electronic, in prezent se folosesc urmatoarele tipuri de site-uri web:
a. digitale de plata, Cyber Cash si First Virtual
b. cu pagini statice, cu pagini dinamice, dezvoltate pe baze de date si magazinele virtuale.


ANS: B

166. Site-urile tip brosura se caracterizeaza prin faptul ca:
a. servesc drept panouri publicitare, fiind usor de pus la punct si presupun costuri relativ mici;
b. se limiteaza la a prezenta firma si produsele acesteia, magazinele care le comercializeaza, iar in unele cazuri pun la dispozitia vizitatorului formulare, prin intermdiul carora acesta poate solicita diverse informatii.


ANS: B

167. Principalele sisteme de plata pe Internet sunt:
a. sistemele digitale, Cyber Cash si First Virtual;
b. site-urile tip brosura, site-urile precomerciale si site-urile de comert electronic.


ANS: A

168. Principalele metode ce inlatura neajunsurile ce afecteaza buna desfasurare a comertului electronic se refera la:
a. criptografia, semnatura digitala, plicul digital sau apelarea la o autoritate de certificare;
b. autentificarea si autorizarea , nonreproducerea, confidentialitatea si integritatea datelor.


ANS: A

169. Comertul cu ridicata reprezinta acel stadiu al circulatiei marfurilor, al carui continut consta in:
a. achizitionarea de marfuri in partizi mici si apoi vanzarea acestora catre consumatorii finali;
b. achizitionarea de marfuri in partizi mai mari si apoi vanzarea acestora, dar intr-un sortiment comercial, catre comertul cu amanuntul.


ANS: B

170. Comertul cu ridicata prezinta o caracteristica importanta in sensul ca:
a. actele de vanzare-cumparare au loc exclusiv intre persoane juridice;
b. actele de vanzare-cumparare au loc atat intre persoane juridice, cat si intre persoane juridice si fizice.


ANS: A

171. Agentii economici cu activitate de comert cu ridicata trebuie sa fie:
a. specializati pe anumite produse sau grupe de produse si cu putere financiara relativ mare;
b. persoane fizice, cu o anumita calificare in domeniu.


ANS: A

172. O functie de baza a comertului cu ridicata este aceea ca:
a. cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici, catre consumatorul final.
b. stocheaza cantitati mari de marfuri in vederea esalonarii normale a fluxului de produse catre detailisti.


ANS: B

173. Rolul economic al comertului cu ridicata trebuie analizat pe ansamblul economiei in raport cu:
a. institutiile statului cu atributiuni in domeniu;
b. producatorii si comerciantii cu amanuntul.


ANS: B

174. Rolul economic al comertului cu ridicata trebuie analizat pe ansamblul economiei, in raport cu:
a. producatorii si comerciantii cu amanuntul;
b. consumatorii.


ANS: A

175. Printre functiile comertului cu ridicata se regaseste si:
a. productia si conservarea unor produse agricole;
b. transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial


ANS: B

176. Angrosistii industriali indeplinesc si urmatoarele functii:
a. realizarea logisticii comerciale specifice unor produse tehnice, furnituri industriale, semifabricate sau chiar materii prime;
b. promovarea vanzarilor.


ANS: A

177. Brokerii sunt comercianti cu ridicata ce se includ in categoria:
a. agenti mijlocitori;
b. auxiliarii comerciantilor.


ANS: A

178. Activitatea de comert cu ridicata se caracterizeaza prin faptul ca:
a. incheie circuitul economic al marfurilor;
b. nu incheie circuitul economic al marfurilor


ANS: B

179. Comertul cu amanuntul reprezinta acea forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a:
a. cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor finali, de regula in cantitati mici si in stare de intrebuintare.
b. cumpara marfuri in partizi mari si apoi a le revinde, intr-un sortiment comercial catre detailisti, iar in unele cazuri catre agenti economici pentru a le prelucra.


ANS: A

180. Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie:
a. sa se aprovizioneze direct de la producatori;
b. sa fie specializati pe produse sau grupe de produse.


ANS: B

181. Functia de baza a comertului cu amanuntul consta in:
a. a cumpara marfuri pentru ca apoi sa le revanda in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate;
b. a depozita si conserva mai ales produse agroalimentare cu productie sezoniera.


ANS: A

182. Comertul cu amanuntul trebuie:
a. sa fie prezent in orasele mari, de regula resedinte de judet sau in cele cu populatie numeroasa;
b. sa fie prezent in toate zonele, localitatile si punctele populate.


ANS: B

183. In functie de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se structureaza in urmatoarele domenii:
a. sector alimentar, sector nealimentar si alimentatie publica;
b. comert urban si comert rural.


ANS: A

184. Comertul alimentar are ca obiect vanzarea marfurilor:
a. substituibile in consum, cu o cerere de de o mobilitate ridicata.
b. cu cerere curenta, cu frecventa constanta de cumparare in tot timpul anului.


ANS: B

185. Comertul alimentar se caracterizeaza prin:
a. existenta unei retele dense de unitati, in cadrul carora se comercializeaza intregul univers de marfuri;
b. desfasurarea, alaturi de activitati pur comerciale si a altora, mai ales de productie si de prestari de servicii.


ANS: A

186. In practica comerciala se intalnesc urmatoarele forme de organizare a retelei comerciale:
a. vanzarea directa, vanzarea prin corespondenta si vanzarea electronica.
b. comert stabil, comert mobil si comert fara magazine.


ANS: B

187. Comertul cu amanuntul este influentat de o serie de factori ce tin de:
a. cumparator si de activitatea comerciala;
b. natura capitalului investit.


ANS: A

188. Vanzarea la domiciliu se realizeaza prin:
a. intermediul brokerilor
b. intermediul vanzatorului clasic, care merge la domiciliul cumparatorilor, preselectati


ANS: B

189. Relatiile comertului cu producatorii si cu consumatorii reprezinta:
a. intalnirile periodice care au loc intre institutiile statului, cu atributiuni in comert si producatorii de marfuri
b. ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice, care pregatesc sau insotesc realizarea actelor de schimb dintre producatori si cumparatori


ANS: B

190. Necesitatea existentei unor relatii consolidate ale comertului cu producatorii rezulta, printre altele si din:
a. caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale
b. caracterul planificat al economiei, in general, al circulatiei marfurilor, in particular


ANS: A

191. Un element important ce trebuie avut in vedere atunci cand se analizeaza oportunitatea relatiilor intre comercianti si producatori se refera la:
a. eliminarea discrepantei cronice intre cerere si oferta
b. necesitatea cunoasterii permanente a cerintei consumatorilor, a cererii lor de consum


ANS: A

192. Caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale se constituie intr-un element de baza ce trebuie avut in vedere la stabilirea relatiilor dintre:
a. comert si consumatori
b. comert si producatori


ANS: B

193. Relatiile comertului cu producatorii imbraca urmatoarele forme:
a. organizarea unui cadru eficient de dialog cu consumatorii, crearea unei ambiante favorabile actului de vanzare-cumparare si asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumatori
b. relatiile precontractuale, contractuale si postcontractuale


ANS: B

194. Relatiile contractuale se inscriu in grupa:
a. relatiilor comertului cu producatorii
b. relatiilor comertului cu consumatorii


ANS: A

195. Relatiile postcontractuale se inscriu in grupa:
a. relatiilor producatorilor cu consumatorii
b. relatiilor comertului cu producatorii


ANS: B

196. In cadrul relatiilor dintre comercianti si producatori, negocierea se constituie intr-un element important, ce se poate inscrie in categoria:
a. relatiilor precontractuale
b. relatiilor contractuale


ANS: A

197. Crearea unei ambiante favorabile actului de vanzare-cumparare este o forma a relatiilor:
a. producatorilor cu consumatorii
b. comertului cu producatorii
c. comertului cu consumatorii


ANS: C

COMPLETION

1. La baza politicii����.din sectorul de alimentatie publica sta atat specificul activitatii desfasurate, cat si necesitatea diferentierii preturilor de la o unitate la alta.

ANS: preturilor

2. Unitatile de tip braserie se caracterizeaza prin faptul ca asigura servirea permanenta a preparatelor����, a minuturilor, unui sortiment diversificat de bere, a specialitatilor de cofetarie � patiserie, a bauturilor alcoolice fine, a bauturilor nealcoolice.

ANS: reci

3. In cadrul unitatilor de tip bar se serveste un sortiment diversificat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o gama ����.de preparate culinare

ANS: restransa

4. In sectorul de alimentatie publica se manifesta o diferentiere sensibila a categoriilor de personal pe�����si pe criterii stiintifice de organizare si management.

ANS: profesii

5. Activitatea de alimentatie publica usureaza in mod evident munca femeii in gospodaria proprie, eliberand-o de o activitate ce presupune mult timp, respectiv pregatirea�����..pentru familie.

ANS: hranei

6. In unitatile de alimentatie publica, �����este prin excelenta unul in afara gospodariei (domiciliului) existand insa si unele exceptii.

ANS: consumul

7. Activitatea de alimentatie publica se particularizeaza si prin gradul ridicat de����cu fonduri fixe.

ANS: dotare

8. Rotiseria este un restaurant cu capacitate de regula����., in care consumatorii sunt serviti cu produse specifice acestui tip de unitate.

ANS: mica

9. Lanturile�����..sunt o structura organizatorica existenta in cadrul comertului asociat.

ANS: valutare

10. Ansamblul regulilor de drept privitoare la actele si faptele de comert, la activitatea agentilor economici, la conditiile desfasurarii acestei activitati formeaza continutul dreptului������. .

ANS: comercial

11. Proprietatea publica atesta ca statul si unitatile sale administrativ � teritoriale sunt subiectii beneficiari legal ai dreptului de posesie, de decizie si de ������..

ANS: uzufruct

12. In functie de ������actului de schimb, specializarea conduce la mai multe forme de structuri comerciale: comert cu ridicata, comert cu amanuntul, comert de mic-gros, comert integrat.

ANS: continutul

13. Notiunea de firma comerciala semnifica forma de organizare a ����, care combina factorii de productie pentru a obtine bunuri si servicii destinate pietei.

ANS: proprietatii

14. Firma publica este constituita pe baza����public, in Romania regasindu-se sub mai multe forme.

ANS: capitalului

15. Sub aspectul organizarii, comertul asociat se regaseste in economie sub forma gruparilor de cumparare, lanturilor �����, grupurilor cumparatorilor angrosisti, magazinelor colective independente, etc.

ANS: voluntare

16. In categoria formelor capitaliste ale comertului���..�..intra marile magazine, magazinele cu sucursale si magazinele populare.

ANS: integrat

17. Magazinele populare sunt o forma de organizare a comertului �����

ANS: integrat

18. In activitatea comerciala se practica doua tipuri de franciza: franciza ����..si a marfurilor de fabrica si franciza pe distributie.

ANS: produselor

19. Asociatia Americana de Marketing defineste serviciile comerciale drept: �o activitate oferita cu ocazia actului de �����care asigura avantaje si satisfactii cumparatorului, fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun�.

ANS: vanzare

20. Serviciile comerciale reprezinta acea activitate care permite individului sau colectivitatii procurarea unor valori de intrebuintare, utilizand bunuri materiale specifice fara a �trece� insa prin vanzarea unor�����materiale.

ANS: bunuri

21. Serviciile comerciale prestate trebuie sa se caracterizeze printr-o mare�����si flexibilitate, in functie de momentul solicitarii, de locul realizarii si de starea de spirit a consumatorului.

ANS: varietate

22. Serviciile comerciale se caracterizeaza, in primul rand, prin forma lor����..

ANS: nemateriala

23. O caracteristica de baza a serviciilor comerciale are in vedere faptul ca vanzarea si����..acestora au loc in acelasi timp.

ANS: consumul

24. Pretul serviciilor comerciale reprezinta de fapt un pret al������.

ANS: cererii

25. Sub aspect���., serviciile comerciale reprezinta o oportunitate majora, atat pentru producatori, cat si pentru comercianti.

ANS: economic

26. In etapa actuala, in sistemul de satisfacere a nevoilor de consum, asistam la o interferenta �����.- servicii, serviciile castigand noi domenii.

ANS: produs

27. In multe situatii, veniturile asigurate prin intermediul serviciilor comerciale reprezinta unica sursa generatoare de ����..

ANS: venit

28. Din punct de vedere al pretului, distributia are urmatoarele patru fluxuri: al produselor, al������.., al proprietatii si cel informational.

ANS: tranzactiilor

29. Termenul de distributie desemneaza ansamblul mijloacelor si al ����..care asigura punerea la dispozitia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor si serviciilor realizate de catre producatori.

ANS: operatiunilor

30. Un aspect ce trebuie avut in vedere in definirea distributiei il reprezinta si ansamblul operatiunilor ce marcheaza trecerea succesiva a marfurilor de la un agent de piata la altul, pana cand acestea intra in sfera �����.

ANS: consumului

31. Exista urmatoarele trei forme specifice de distributie: extensiva, ����� si exclusiva.

ANS: selectiva

32. Distributia exclusiva poate beneficia de cele mai variate tipuri de����.., respectiv de magazine generale sau specializate, tarabe, chioscuri, etc.

ANS: unitati

33. Distributia selectiva este specifica marfurilor care reclama anumite�����de pastrare, expunere si vanzare sau eventual de incercare a lor de catre clienti ori de verificare a modului lor de functionare.

ANS: conditii

34. Prin functiile sale, distributia regularizeaza activitatea de �����.., permitandu-i acesteia o esalonare pe parcursul intregului an.

ANS: productie

35. Dimensiunile canalului de distributie sunt legate de lungime, latime si ������

ANS: adancime

36. Canalele directe de tipul����.- consumator, nu presupun existenta de intermediari.

ANS: producator

37. Canalele de distributie folosite in cadrul pietei interne prezinta o mare ����..

ANS: diversitate.

38. Scopul principal al cooperatiei de consum consta in ������..si desfacerea de marfuri, inclusiv a celor de stricta necesitate.

ANS: aprovizionarea

39. Cooperatia de consum se adreseaza in principal unui tronson social cu venituri relativ���.

ANS: mici

40. Asocierea membrilor cooperatori este��.��si deschisa, societatile cooperatiste constituindu-se pe baza liberului consimtamant al acestora.

ANS: voluntara

41. Implicarea membrilor cooperatori in stabilirea si adoptarea deciziilor majore se manifesta in principal cu ocazia desfasurarii������.

ANS: adunarilor generale

42. Autonomia si independenta societatilor cooperatiste presupunea faptul ca acestea nu se afla in nici un fel de relatii de����.fata de alte institutii publice sau private.

ANS: subordonare

43. Activitatea cooperatiei de consum este organizata in cadrul a trei verigi: cooperativa de consum, in cadrul careia se desfasoara activitatea de baza, federalele�����.ale cooperativelor de consum si de credit si Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si de Credit.

ANS: teritoriale

44. In cadrul cooperativei de consum, capitalul social este format din parti sociale de valoare egala


Top
  
 

Advertisement

 [ 1 post ] 

All times are UTC + 2 hours


Who is online

Users browsing this forum: CommonCrawl [Bot] and 0 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Jump to:  
Furnizat de phpBB | phpBB România
Afiliaţi: Lucrări de licenţă | Lucrări la comandă | Reparaţii televizoare | Divina's Boutique | Livrare cadouri în Spania
Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici


Găzduire Web - Hostico